Pe 19 și 20 septembrie 2014, Bucureștiul va fi gazda unui eveniment internațional: prima conferință dintr-o serie mai amplă dedicată celor 100 de ani care ne despart de anul izbucnirii Primului Război Mondial. Evenimentul, co-organizat de Colegiul Noua Europă, alături de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, S. Fischer Stiftung și Allianz Kulturstiftung și finanțat de Reprezentantul Guvernului Federal German pentru Cultură și Media, va prilejui publicului bucureștean interesat de teme de politică și istorie contemporană întîlnirea cu 20 de intelectuali europeni, nume de primă mărime din sfera științelor politice, istoriei, sociologiei sau literaturii: Raluca Alexandrescu, Andrei Cornea, György Dalos, Heinrich Detering, Slavenka Drakulić, Dan Dungaciu, Edhem Eldem, Yaroslav Hrytsak, Emil Hurezeanu, Ivan Krastev, Jörn Leonhard, Sonja Margolina, Silvia Marton, Andrei Pleşu. Ilma Rakusa, Oksana Sabuschko, Karl Schlögel, Richard Swartz, Michael Stolleis, Mihai Răzvan Ungureanu. La cele 4 mese rotunde ale conferinței – „Cum conviețuim unii cu alţii în Europa şi ţările vecine: diplomaţie, sancţiuni, război” (19 septembrie 2014, ora 18.00, Aula BCU), „Vecinii de aproape şi «vecinii» de departe ai Europei: Federaţia Rusă şi Statele Unite” (20 septembrie 2014, ora 9.30, NEC), „Europenism şi etnicitate. O reinventare a conceptului de «stat naţional»?” (20 septembrie 2014, ora 11.30, NEC) și „Graniţele Europei: ameninţare, zonă gri sau «zonă de negociere»?” (20 septembrie 2014, ora 18.00, Teatrul Odeon) – intrarea este liberă. Organizatorii asigură traducere simultană.
• Raluca Alexandrescu – analist politic şi publicist comentator al Revistei 22, specializată pe istorie intelectuală românească, în context politic european
• Andrei Cornea – eseist, istoric al artei, clasicist, filosof și publicist politic, autor al mai multor volume de istoria artei, istoria mentalităţilor şi filosofiei
• György Dalos – cunoscut jurnalist şi scriitor maghiar, preocupat în special de istoria dictaturilor est-europene
• Heinrich Detering – reputat cercetător, critic literar, scriitor, președinte al Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung
• Slavenka Drakulić – scriitoare și eseistă, considerată drept una dintre cele mai puternice voci din spaţiul ex-iugoslav
• Dan Dungaciu – sociolog, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, unul dintre cei mai apreciaţi analişti politici români
• Edhem Eldem – reputat istoric din Turcia, descendentul unei ilustre familii de politicieni şi istorici turci, de al căror nume se leagă fondarea celor mai importante muzee de arheologie din Turcia
• Yaroslav Hrytsak – important istoric şi publicist ucrainean, preocupat de istoria țărilor est-europene, secolele XIX-XX
• Emil Hurezeanu – unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai respectaţi comentatori politici autohtoni
• Ivan Krastev – unul dintre cei mai apreciaţi analişti politici ai momentului, preşedintele Centrului de Strategii Liberale din Sofia şi permanent fellow al Institutului pentru Ştiinţe Umane din Viena
• Jörn Leonhard – profesor de istorie contemporană la Universitatea din Freiburg, cunoscut pentru numeroasele lucrări dedicate istoriei secolelor XVIII şi XIX, precum şi Primului Război Mondial
• Sonja Margolina – romancieră şi publicist politic, cunoscută pentru articolele sale pe teme socio-politice
• Silvia Marton – lector la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializată pe teme de istorie politică şi socială
• Andrei Pleşu – critic de artă, filosof şi eseist, fondator şi director al Revistei Dilema Veche, fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi rectorul Colegiului Noua Europă
• Ilma Rakusa – poetă, cunoscută traducătoare din rusă, franceză, sîrbă, croată şi maghiară, jurnalistă apreciată, foarte prezentă în cotidiene precum Die Zeit şi Neue Züricher Zeitung
• Oksana Sabuschko – scriitoare ucraineană, cunoscută pentru angajamentul ei civic
• Karl Schlögel – unul dintre cei mai activi şi mai apreciaţi istorici ai ţărilor est-europene, autor al unui foarte apreciat volum despre Primul Razboi Mondial, apărut anul acesta în Germania
• Richard Swartz – scriitor suedez şi unul dintre cei mai importanţi jurnalişti din Europa Centrală şi de Sud-Est
• Michael Stolleis – fost director al Institutului Max Planck pentru istoria dreptului european, unul dintre cei mai reputaţi jurişti şi istorici pe probleme de drept
• Mihai Răzvan Ungureanu – istoric și diplomat român, fost ministru de externe al României între anii 2004-2007, fost prim ministru în 2012
• Vineri, 19 septembrie, ora 18.00 (Aula BCU)
Cum conviețuim unii cu alţii în Europa şi ţările vecine: diplomaţie, sancţiuni, război
Mihai-Răzvan Ungureanu (moderator)
Participă: Dan Dungaciu, Emil Hurezeanu, Ivan Krastev, Michael Stolleis
Nimeni nu vrea să se ajungă la violenţă. Pe de altă parte, nu întotdeauna Pacta sînt servanda pentru toate părţile implicate. Cît timp se pot prelungi negocierile diplomatice? Avem exemplul crizei din Kosovo, în care încercările reiterate de a găsi soluţii rezonabile n-au putut evita, în final, războiul (declanşat, de altfel, fără acordul Consiliului de Securitate, ceea ce constituie un subiect în sine). Sancţiunile economice sînt şi ele cu două tăişuri: ele pot avea un efect retroactiv şi asupra ţărilor care le aplică. În plus, ele afectează, inevitabil, mase largi de cetăţeni nevinovaţi. Altă întrebare: ce garanţii de securitate au ţările vecine conflictului din partea organismelor internaţionale? Ce statut pot avea (sau spera) ţările încă neafiliate la blocurile de putere existente? De luat în calcul sînt şi o serie de urme ale istoriei în estul european (relaţiile România-Moldova, Polonia-Ucraina, Ucraina-Rusia, Rusia-Crimeea).
• Sîmbătă, 20 septembrie, ora 9.30 (Colegiul Noua Europă)
Vecinii de aproape şi „vecinii” de departe ai Europei: Federaţia Rusă şi Statele Unite
Heinrich Detering (moderator)
Participă: György Dalos, Sonja Margolina, Oksana Sabuschko, Richard Swartz
Un efect al „globalizării” este tendinţa oricărei tensiuni locale de a iradia asupra ansamblului planetar. Problemele regionale pe care le are de rezolvat Europa în preajma hotarelor ei trebuie să ţină cont de interese, presiuni şi solidarităţi ale unor parteneri care, deşi sînt la distanţă, au un cuvînt de spus. Statele Unite au asumat „vecinătatea” europeană în timpul celor două războaie mondiale, după cum au asumat „vecinătatea” asiatică în Irak. Europa se plasează, vrînd-nevrînd, între doi „jucători” politici, foarte diferiţi, dar la fel de influenţi. E „vecinătatea” NATO o garanţie de stabilitate politică, în raport cu „vecinătatea” Federaţiei Ruse (şi a potenţialilor ei aliaţi asiatici)? Ce înseamnă Rusia (istoric, cultural, politic) pentru Europa şi ce înseamnă, pentru Europa (istoric, cultural, politic) Statele Unite? E Europa un negociator optim în relaţiile Federaţia Rusă – Statele Unite? Are un rol de jucat? Există un anti-americanism european şi un anti-europenism american?
• Sîmbătă, 20 septembrie, ora 11.30 (Colegiul Noua Europă)
Europenism şi etnicitate. O reinventare a conceptului de „stat naţional”?
Raluca Alexandrescu (moderator)
Participă: Andrei Cornea, Slavenka Drakulić, Silvia Marton, Ilma Rakusa
În ciuda globalizării şi a retoricii comunitare, se pare că naţiunile au oarecari dificultăţi să concilieze imperativul cooperării, al acţiunii economice şi politice concertate (implicînd, între altele, anumite cedări de suveranitate), cu sentimentul identităţii etnice, al tradiţiilor locale, al orgoliului naţional. Uniunea Europeană n-a găsit încă modalitatea cea mai eficientă de a ţine în echilibru aceste tendinţe contrare. Discursul comunitar are efectul paradoxal de a stîrni, adesea, reacţii centrifugale. Estul şi Centrul european au, de altfel, o proastă experienţă a aglutinării impuse. După decenii de Internaţională Socialistă, de „internaţionalism proletar”, ele au nevoie de un răgaz al regăsirii de sine. Dar nici ţările democraţiilor avansate nu sînt ferite de recrudescenţe, uneori alarmante, ale naţionalismului xenofob. Ce mai poate însemna astăzi „Europa Naţiunilor”?
• Sîmbătă, 20 septembrie, ora 18.00 (Teatrul Odeon)
Graniţele Europei: ameninţare, zonă gri sau „zonă de negociere”?
Andrei Pleșu (moderator)
Participă: Edhem Eldem, Yaroslav Hrytsak, Jörn Leonhard, Karl Schlögel
Multe din ţările Europei Centrale şi de Est au suferit, în anii Războiului Rece, de un sindrom al excluziunii. Se simţeau „europene”, dar nu aveau acces la masa comunitară. După 1989, în perioada de pre-aderare la UE, s-a trecut de la sindromul excluziunii, la unul al non-apartenenţei: nu mai exista „lagărul socialist”, dar nu exista încă o absorbţie definitivă în perimetrul instituţional al Vestului. Riscul era o indefinită prelungire a unui statut de „zonă gri”. În momentul de faţă, dincolo de hotarele Uniunii Europene, există încă ţări candidate (Moldova, Ucraina), dar există, foarte aproape, un „vecin” recalcitrant, cu perspectiva de a deveni o ameninţare (Federaţia Rusă). Într-un articol publicat nu de mult în Die Zeit, Wolf Lepenies era de părere că anumite teritorii circum-europene (Ucraina şi Turcia, de pildă) ar trebui să accepte un statut de trading zones: prin definiţie, ele aparţin simultan unor lumi diferite şi ar fi preferabil să rămînă ca atare, într-o utilă postură de intermediari. Nici Ucraina, nici Turcia nu trebuie „europenizate”, după calapodul clasic al „integrării”, practicat pînă acum. Vocaţia lor este una a concilierii, a temperării oricărei confruntări, a deliberării paşnice, evitîndu-se „iritarea” contraproductivă a vecinilor lor răsăriteni. Întrebarea este în ce măsură o ţară poate subzista în condiţia de „coridor”? În ce măsură este legitim şi benefic să i se interzică o opţiune geopolitică fermă, o afiliere civilizatoare?
Proiect organizat de: Colegiul Noua Europă, Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, S. Fischer Stiftung, Allianz Kulturstiftung
Cu sprijinul: Guvernului Federal German pentru Cultură și Media
Parteneri: Goethe-Institut, Teatrul Odeon, Biblioteca Centrală Universitară din București, Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Comunicare: Headsome Communication
Parteneri media: Digi 24 TV, RFI, Adevărul, Dilema Veche, Hotnews.ro, Revista 22, Observator cultural, Dela0.ro, Contributors.ro, Lapunkt.ro, Bookaholic.ro, societatesicultura.ro, Ceașca de cultură, Accente, Suplimentul de cultură, Metropolis, LiterNet.ro
