În perioada 11 septembrie- 29 noiembrie 2014, Muzeul Național al Țăranului Român din Bucureşti vă aşteaptă la evenimentele reunite sub numele “Expoziții, muzici și târg de toamnă la Muzeul Național al Țăranului Român ”.
Găteala capului
11 septembrie – 16 noiembrie 2014, Sala Tancred Bănățeanu
Acoperământul capului se constituie într-una dintre cele mai semnificative componente ale costumului popular de femeie și de bărbat atât prin implicațiile sale sociale și etice în societate, cât și prin frumusețea și valoarea artistică a fiecărei piese alcătuitoare.
O îndelungată experiență umană, decurgând din firescul vieții cotidiene, dar și din înclinația spre frumos a semenilor noștri este puternic reflectată și în marea diversitate a gătelilor pentru cap care au marcat, în cadrul colectivității sătești, distincții fie în planul stării civile și ale categoriilor de vârstă fie în cel al stării sociale și materiale, afirmându-se cu deosebire în momentele sărbătorești de peste an sau în cele legate de ciclul vieții (nunta).
Expoziția Găteala capului, deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român, organizată în colaborare cuMuzeul Național Astra Sibiu, în Sala Tancred Bănățeanu, prezintă acoperitorile de cap pentru femei și bărbați având drept criterii grupele de vârstă și categoriile de stare civilă și materială.
De asemenea, expoziția evidențiază legătura directă între găteala capului, pieptănătură și podoabele purtate de fete și feciori, pe de o parte, și de neveste, femei bătrâne și bărbați, pe de altă parte.
Publicul poate admira toate categoriile de acoperitori cu care femeia „se învelește“ în diferite zone ale țării: cu ștergar sau mânăștergură (ca în Moldova), cu pomeselnic (precum în Țara Oltului), cu chindeu de cap (ca în Orăștie), cu prăboada (ca în Țara Hațegului), cu hobot (ca în Apuseni), cu păunițe (ca în Năsăud), cu pânzătura (ca înMaramureș), cu „tas“ (ca în Dobrogea)…
Începând cu sec. al XVIII-lea, odată cu pătrunderea borangicului la sate, ștergarele au început să fie înlocuite cu marame (mai ales la costumul de sărbătoare ale femeilor) așa ca în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova (în sud) sau în unele părți din Țara Bârsei.
Din expoziție nu lipsesc „vălitorile“ purtate de femei în zona Târnavelor, cepsele „cu coarne“ ale femeilor din Hațeg, conciul din bani de argint al bănățencelor, precum și năframele industriale, care au pătruns în costumul femeiesc încă de la sfârșitul sec. al XIX-lea datorat extinderii comerțului rural care a inclus și produsele unor fabrici din zonele vecine.
Expoziția prezintă și o altă piesă importantă inclusă în categoria acoperământului de cap: pălăria, purtată atât de femei cât și de bărbați. Lucrate din postav sau pâslă dar și din pai, pălăriile erau purtate de fete, direct pe păr, iar de neveste peste ștergar, împodobite cu flori, panglică sau cu „struțuri“ (cununi de flori, pene etc.).
Spectaculoase pentru public sunt și cele două modalități de acoperământ a capului la bărbați: căciula purtată în anotimpul rece și pălăria, purtată vara. Bărbații nu umblau cu capul descoperit. Este știut faptul că în satul tradițional bărbații ieșeau „în lume“ cu capul descoperit doar atunci când purtau doliu.
Sunt prezentate în expunere căciulile țuguiate („moțate“) din Pădureni, Hațeg și Hunedoara, cele cu țarc purtate înCâmpia Dunării, căciulile de Banat și Hațeg asemănătoare cu ale dacilor „tarabostes“, cușmele „rotilate“ deMaramureș și Oaș, căciulile „mocănești“ din Sibiu, Sebeș ori Bran, pălăriile din pâslă cu borurile de diferite lățimi, pălăriile vânătorești sau pălăriile din pai de Oaș, Sălaj și Codru.
În expoziție, puteți admira și cea mai spectaculoasă dintre pălării – cea cu garnitură din pene de păun din Năsăud, purtată doar de feciori – așa numita pălărie „cu roată“.
Găteala capului este însă un domeniu al civilizației satului tradițional care are și un pronunțat caracter multicultural. De aceea, în expoziție, publicul va putea vedea și găteli de miri și mirese ale germanilor, maghiarilor ori polonezilor din România, cum sunt: bortenul și caița (scufie brodată) pentru femeile săsoaice, parta, purtată de femeile unguroaice, și korona (sau wieniec) – cununa de mireasă poloneză.
De mare interes este și atelierul de pălărier în care personajul central este nea’ Nicu Zdârcă, celebrul meșter dinPasajul Englez, unul dintre ultimii meșteri care mai lucrează pălării bărbătești, pe care îi mai au Bucureștii.
Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 16 noiembrie 2014, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Parteneri: Muzeul Astra, Consiliul Județean Sibiu, Vinarte
Odoare dintr-un sipet neștiut (II). Marius Matei – portul bănățean
12 septembrie – 12 octombrie 2014, Sala Irina Nicolau
Cea de a doua expoziție din ciclul „Odoare dintr-un sipet neștiut” (expoziții temporare tematice, centrate pe un anume tip de obiect etnografic, care pun în valoare și aduc în atenția publicului bucureștean mici comori etnografice ascunse în colecții particulare răspândite în întreaga țară) va fi dedicată costumului popular din zona Banatului de câmpie.
Dăruim, deci, privirii vizitatorilor noștri, un fond excepțional de port din colecția etnografică a tânărului Marius Matei din Giroc, jud. Timiș, localitate rurală ce va deveni, într-un viitor nu foarte îndepărtat, un cartier al Timișoarei. Prin tot ceea ce face, Marius Matei încearcă să salveze ceea ce încă mai reprezintă valoare etnografică în satul lui și să demonstreze că realitatea nu coincide întotdeauna cu ceea ce stă scris în unele cărți de specialitate despre subzonele etnografice Timișoara, Lugoj, Buziaș și Ciacova.
Colecția de port a lui Marius Matei este alcătuită din costume întregi de femeie și de bărbat, mai ales de sărbătoare, compuse cu mare acuratețe în respectarea fidelă a tradiției locale, podoabe și bijuterii țărănești de valoare, acoperitori ceremoniale pentru cap (cepse, celme) de o rară frumusețe, ștergare de învălit pentru nuntă, dar și piese de port disparate, de secol XIX, foarte bine restaurate și păstrate.
Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 12 octombrie 2014, de marți până duminică, între orele10.00 și 18.00.
Materia martir. Grâul
18 septembrie – 29 noiembrie 2014, Sala Foaier
Alexandru cel Mare își punea oștenii să culce cu lăncile grâul care le stătea în cale ca un zid de apărare pe malul getic al Dunării. Nicolae Ceaușescu făcea vizite de lucru în lanuri de grâu socialiste ale victoriei. Inițiații misterelor eleusine contemplau în tăcere un spic de grâu. Suntem oameni de grâu. De la îngroparea semințelor murind spre rodul învierii, până la coacerea pâinii împreună mâncate, suferințele grâului torturat inițiatic devin ale înălțării noastre în corp de grâu ucis și fără moarte. (Șerban Anghelescu)
Expoziția Materia martir. Grâul. continuă, ca și Arta trecerii, categoria experimentelor vizuale, încercând, sub forma eseului vizual, să recompună fragmentar o parte din instrumentarul temei, din lumea țărănească și cea urbană, reprezentări care transgresează, printr-o selecție subiectivă, secvențe și fragmente de lumi revizitate (obiceiuri rituale, etape de lucru în recoltarea grâului, meșteșuguri asociate transformării grâului – morărit, copturi etc.).
Dincolo de temele explorate deja de etnologia clasică, operăm selectiv intersectând teritorii diverse (antropologie, artă vizuală, sociologie, istorie) și folosind instrumente de lucru de la istorie orală, text literar, imagine iconografică, fotografii martor, la obiecte autobiografice, obiecte ritualice (cunună de grâu, colaci, pâine, colivă), instalații audio-video și nu în ultimul rând materii organice.
ACȚIUNI CONEXE:
Pâinici frământate, la cuptor coapte – 2 ateliere de făcut pâine și cozonac (pentru toate vârstele) în zilele de 25 octombrie, ora 11.00 și 8 noiembrie ora 11.00 (sub rezerva schimbării datelor).
Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache
Program de vizitare: 19.09.2014 – 29.11.2014, marți – duminică, orele 10.00 – 18.00.
TRIALOG
25 septembrie 2014, ora 17:00, în curtea interioară
Conceptul muzical TRIALOG este o combinație unică de pian la patru mâini, cor și orchestră de instrumente neconvenționale, concept care va fi prezentat în trei concerte:
• 25 septembrie 2014, orele 17:00, în incinta curții interioare a Muzeul Național al Țăranului Român din Șos. Kiseleff nr. 3, București, Intrare liberă
• 1 octombrie 2014, orele 18:00, la sala de spectacole ArCuB, din str. Batiștei nr. 14, București, Intrare liberă
• 17 octombrie 2014, orele 18:00, în Aula Palatului Cantacuzino a Muzeului Național George Enescu din Calea Victoriei nr. 141, București, Intrare liberă
Protagoniștii concertelor sunt Corul Regal, dirijor Răzvan Arthur Rădos, pianiștii Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu și Mini orchestra de copii Klavier Art.
TRIALOG-ul este dezvăluit muzical prin jocuri, dansuri, rapsodii și cântece din lumea copilăriei din creația compozitorilor George Enescu, Sabin Pautza, Alexandru Pașcanu, Ioan D. Chirescu, Georges Bizet și Astor Piazzolla.
Proiectul cultural este finanțat de ArCuB prin programul cultural București 555 al Primăriei Capitalei și este organizat de Asociația Klavier Art.
Târgul de Toamnă
26 – 28 septembrie 2014, în curtea interioară
Piața Tărănească și Meșter(Ești)! Organizează, din 26 până în 28 septembrie 2014, în curtea interioară a Muzeului Național al Țăranului Român, Târgul de Toamnă.
Programul este între orele 10.00 și 18.00, iar intrarea este liberă.
Vă așteptăm cu mic cu mare, la târgul de toamnă de vineri până duminică, de dimineța până seara, cu fel de fel de bunătăți pentru toate gusturile: mustărie și grătare, bunătățuri la ceaun, palincă, brânzeturi, cozonaci domnești și Cozonac Bujor, plăcinte, turtă dulce și covrigi, dulcețuri și zacuști, miere, ceaiuri și plante aromate de gradină, turtă dulce și covrigi, poale-n brâu și prăjituri tradiționale, ca într-o piață țărănească autentică.
Noutățile acestei ediții sunt: legumele bio din Ciofliceni, Ilfov, merele și sucul de mere din Livezile Dobrinoiu jud. Brașov, dulcețurile și siropurile presate la rece din fructe de pădure din Mărtănuș, jud. Covasna și diversele sortimente de pâine: în trei culori, cu slănină și usturoi, cu vin și măsline. Li se alătură afumăturile și preparatele din curcan și multe altele.
Pentru cunoscători și colecționari, sunt antichități țărănești și mobilier în curtea interioară, porțelanuri, ceasuri, ibrice, sfeșnice, tablouri, aparate foto, patefoane, cărți…
Meșter(Esc)!, pentru domniile voastre, tineri artiști cu demonstrații la fața locului și meșteri populari cu bijuterii, lemn, icoane, împletituri, ii, ceramică, vestimentație, casete pictate și decorațiuni interioare, metal și sticlărie, lucrușoare croșetate, țesături și împletituri și alte meștesugăreli.
Arhitectura tradiţională în Geoparcul Platoul Mehedinţi
29 septembrie – 10 octombrie 2014, Sala Acvariu
Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă invită luni, 29 septembrie 2014, începând cu ora 19:00, la vernisajul expoziţiei Arhitectura tradiţională în Geoparcul Platoul Mehedinţi. Evenimentul va avea loc în Sala Acvariu a Muzeului Naţional al Ţăranului Român.
Expoziţia prezintă fotografii realizate de patru tineri arhitecţi: Simona Meilescu, Mihaela Fiscuci, Adrian Sandor şi Horia Lupan. Elementele de arhitectură tradițională identificate în Geoparcul Platoul Mehedinţi constituie laitmotivul seriei, punând în evidență relația continuă dintre vechi și nou, precum și permanenta interacțiune dintre patrimoniul construit și mediul natural.
Fiecare cadru ilustrează câte o particularitate a satului românesc – împins spre modernitate, dar în același timp încercând să își păstreze autenticitatea. Imaginile stau mărturie a identității și tenacității locuitorilor Geoparcului Platoul Mehedinți, care continuă să trăiască în deplină armonie cu natura.
Expoziţia va putea fi vizitată în Sala Acvariu a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, în perioada 29 septembrie – 10 octombrie 2014.
Vernisajul marchează încheierea proiectului “Arhitectura tradiţională în Geoparcul Platoul Mehedinţi. Studiu de caz în comunele Isverna, Balta şi Ponoarele”, realizat de asociaţia MAIE şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Scopul proiectului a fost promovarea și protejarea elementelor de arhitectură tradițională identificate în Geoparcul Platoul Mehedinţi, în vederea dezvoltării durabile și armonioase a zonei. Proiectul s-a bazat pe o cercetare de teren în cele trei comune, propuneri de restaurare și măsuri de păstrare a specificului local, totul materializându-se prin această expoziție, un album de fotografii, un ghid de recomandări, şi site-ul www.arhitectura-gpmh.ro.
Partenerii proiectului: Muzeul Național al Țăranului Român, Primăria Balta, Primăria Ponoarele, Primăria Isverna
Partenerii media: Igloo.habitat&arhitectură, Revista Zepellin, Atelierul de proiectare, A.R.T.A – Revista Română a Tinerilor Arhitecți, Radioteleviziunea Severin. Tele2Drobeta, Radio Galaxy, Datina TV
Asociația “Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană” este o organizație non-guvernamentală, ce are ca scop sprijinirea dezvoltării economice și culturale a României prin promovarea valorilor și principiilor europene. Proiectele M.A.I.E sunt realizate pentru şi împreună cu tinerii deoarece considerăm că aceştia sunt o sursă de inspiraţie şi energie, un catalizator al transformării României într-o ţară modernă şi prosperă.
Asociația MAIE dorește să ofere tinerilor profesioniști spațiul în care pot să creeze și să își prezinte operele, precum și posibilitatea dezvoltării competențelor creative.
Pentru mai multe detalii despre acest proiect, vă invităm să vizitați
www.arhitectura-gpmh.ro și www.maieuropean.ro.
3 octombrie 2014, Studioul Horia Bernea
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 3 octombrie 2014, de la ora 16.00, la recitalul muzicalViola d’amore – Instrument muzical baroc din patrimoniul Muzeului și unicul instrument original cunoscut în România.
Evenimentul, organizat în colaborare cu Universitatea Națională de Muzică București, va avea loc în Studioul Horia Bernea.
În program:
Attilio Ariosti (1666 – 1729) Trei Sonate Stockholmeze
Paul Hindemith (1895 –1963) Mica Sonată, op. 25 nr.2
Carl Stamitz (1745 –1801) Sonata Marburgheză
Dan Dediu (n. 1967) Pavana per Don Quixote,op.56
Interpreți: Dolores Chelariu și Ladislau Csendes, profesori la Universitatea Națională de Muzică București, membrii ansamblului Aperto
Sergiu Muntean este cel care a readus la viață viola d’amore originală. După ani de studiu în Academiile de muzică din Chișinău și București, a activat ca violist în câteva orchestre prestigioase din Moldova și România. Azi, Sergiu Muntean este artist instrumentist și lutier în Orchestra Națională Radio din București.
Se informează continuu în legătură cu instrumentele renascentiste și baroce și ține legătura cu cercurile de specialitate internaționale preocupate de subiect.
A lucrat la recondiționarea violei d’amore peste un an, cu răbdarea unui veritabil lutier, știind că este singurul instrument original cunoscut în România. L-a încercat el însuși, după care a sugerat să-i fie încredințat temporar cuiva care avusese deja șansa să cânte, în recitaluri interne și internaționale, pe o copie: Ladislau Csendes.
„În 1991, în timp ce lucram ca ucenic, am construit prima mea violă, după 2 ani petrecuți în atelierul maestrului Teodor Bălan. În următorii 20 de ani, țelul meu principal a fost repararea și restaurarea instrumentelor de coarde. Am avut întotdeauna un instrument nou în construcție […] Faptul că sunt instrumentist de performanță – mărturisește Sergiu Muntean – m-a ajutat foarte mult în analizarea și cercetarea calității sunetului și sonorității instrumentelor construite de mine: toate au claritate și forță, sunete grave profunde și sunete înalte strălucitoare”, a declarat Sergiu Muntean.
Înființat în anul 1990, ansamblul Aperto s-a dovedit a fi o formație versatilă și longevivă. Pe lângă numeroase turnee europene (în Germania, Olanda, Italia, Ungaria), Aperto a fost invitat să concerteze și în cadrul unor prestigioase festivaluri internaționale ca: Darmstädter Zeitgenossische Musik (Germania), Appenzeller Winter (Elveția),George Enescu, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi (București), Festivalurile internaționale Bach non-stop și Haydn ale Radiodifuziunii Române etc.
Compozitori români, aparținând unor generații diferite, au dedicat membrilor ansamblului lucrări camerale și concertante. Printre aceștia, îi amintim pe Ștefan Niculescu, Octav Nemescu, Doina Rotaru, Dan Dediu, George Balint, Irinel Anghel și Cristian Marina. Discografia Aperto include un repertoriu pretențios, atent selectat din diferite epoci ale istoriei muzicii, alcătuit în bună măsură din prime audiții și lucrări inedite.
Partener: Universitatea Națională de Muzică București