Miercuri, 30 iulie 2014, de la ora 19.00, la Plaja de carte din Vama Veche va avea loc Noaptea de iulie, a şaptea ediţie a “Nopţilor macedonskiene”, seria de evenimente itinerante dedicate împlinirii a 160 de ani de la naşterea scriitorului Alexandru Macedonski. Evenimentul dorește să apropie publicul de romancierul Alexandru Macedonski, prin prezentarea romanului “Thalassa – Epopeea simţurilor”. Vor participa scriitorul Angelo Mitchievici, Irina Macedonski, stră-strănepoata lui Alexandru Macedonski şi Mihai – Daniel Gheorghe, poet şi exeget macedonskian. Invitat special: actriţa Raluca Zamfirescu.
Evenimentul va debuta printr-un recital în aer liber, susţinut de Ioana Turcu (flaut) şi Cvartetul Muse: Nicoleta Petre (vioară), Maria Colţatu (violă) şi Corina Ciuplea (violoncel), pe teme muzicale inspirate de romanul Thalassa (în greacă: Marea).
Publicat prima dată în Franţa sub titlul “Le Calvaire de Feu”, în anul 1906, romanul “Thalassa” este o poveste de dragoste a cărei acţiune se petrece pe o insulă pustie (Insula Şerpilor de azi), într-un decor exotic „reconstruit” în plan senzorial de personajul principal cu acelaşi nume, Thalassa.
Angelo Mitchievici: „[In Thalassa] are loc o confuzie a simţurilor ceea ce pentru decadenţi era superioară alchimie estetizantă şi pentru simbolişti metodã, sinestezia, utilizată deliberat pentru a obţine efectele simfonice, psihedelice, de uz estetic, în cazul lui Thalassa sunt considerate simptome ale unei maladii, de fapt, o nevroză generată de exasperarea erotică a simţurilor.” (Decadenţă şi decadentism în contextul modernităţii româneşti şi europene, Curtea Veche, 2011)
Având ca subtitlu “Epopeea simţurilor”, “Thalassa” este un roman care deschide noi perspective în literatura română, la realizarea căruia Alexandru Macedonski a lucrat mai bine de 25 de ani (în mai multe etape de creaţie, cu începuturi datând încă din anul 1890).
Alexandru Macedonski: „Marea epopee pe care am scris-o este, desigur, primejdioasă, dar ea va rămâne Cartea bărbăţiei, a dezrobirei de prejudecăţi şi a unor adânci cercetări sufleteşti. (…) Cartea mea va fi, în sfârşit, o cupă nespus de ameţitoare pentru obijduiţii vieţei: în ea vor găsi beţia cea dătătoare de uitare. Şi fie că mulţi ar înnebuni citind-o, fie că mulţi s-ar încuminţi, opera mea va rămâne întotdeauna ceea ce este: Marea epopee.”
Angelo Mitchievici: „Cu hibridul românesc al lui Macedonski ne aflăm la o răscruce, romanul modern se prefigurează (…) mergând pe linia unei maxime subiectivizări până la romanul proustian.”
