Sâmbătă, 31 mai, ora 16.00, la Bookfest, la standul Editurii Tracus Arte (Pavilionul C2, stand B15), se va lansa cartea de poezie „Iubita cu nume de profet” a Danielei Şontică. Prezintă Cornelia Maria Savu şi Dan Mircea Cipariu.
Pe coperta a patra, Mihai Vieru recomandă astfel versurile din această nouă carte: „O poezie care împarte universul cu percepţia copilăriei şi a gesturilor ei ne inspiră volumul de faţă al Danielei Şontică, Iubita cu nume de profet. În fapt pe această miză structurală se şi ridică construcţia lui. Adică între recursul la copilărie şi de acolo evadarea discursului în forme simple de unde poezia poate ieşi pînă şi dintr-o enumerare de animale, la bun exemplu. Mai odinioară menţionam un strat metafizic la poezia Danielei Şontică, care nu se referea la expresia poetică, ci la percepţia lumii pentru a putea să exprime din scrisul ei poezie, de unde şi confuziile ulterioare. Aşchii dinspre abstractul lui Barbu răsar pe parcursul volumului: „Evident că mai prelung îmi este gîndul la tine,/ dar prins după cortină cu un inel ultim, visatul” ca să reintre în jocul spumant al recursului la nostalgie fără urmă, însă, de frizare a imposturii: „Cînd am aflat că nu-ţi mai pot trimite/ triunghiuri lucioase din copilărie/ m-am îndurat să beau singura picătură de ploaie/ care a căzut în ultimii trei ani” (trupa mea de artificii). Aspectul simplu şi catapulta basmului îi înfăşoară poezia într-o tandreţe care uneori pare că este scutul unor mituri repovestite, necesare. Aduse în bătătura unde realităţile invazive, agresive să nu aibă posibilitatea de a le altera.
Daniela Şontică recultivă rolul apotropaic al basmului prin poezia bucuroasă, ca o luptă de onoare cu realitatea, pentru că realitatea trebuie alterată de simţurile tale ca să fie a ta şi numai a ta”.
Autoarea este la al treilea volum de versuri, după „Arlechini într-o pădure sălbatică” (Vinea, 1995) şi „Uitaţi-vă prin mine” (Brumar, 2007). Este şi semnatara volumului de publicistică „Însemnări din pridvor” apărut la Editura Trinitas în 2013.
Este născută la Vintilă-Vodă, judeţul Buzău, la 23 martie 1970, şi licenţiată a Facultăţii de Filosofie şi Jurnalism a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti. Este absolventă a cursurilor Secţiei de Grafică-Pictură ale Şcolii Populare de Artă din Buzău, precum şi a şcolii de secretariat artistic de redacţie (Fundaţia Athenaeum Bucureşti, 1992, clasa prof. Cornel Tabacu).
Daniela Şontică a debutat cu poezie în 1989 în revista Convorbiri literare.
A primit Premiul pentru poezie al revistei Luceafărul pentru anul 2006.
A publicat poezii şi articole în diferite revistele literare: Luceafărul, Tomis, Ateneu, Tiuk! Cafeneaua literară, Orizont Literar Contemporan, Lumina literară şi artistică, Literatura şi Arta, Apollon, Spatii culturale, Vitralii etc.
Cronici, semnalări şi referinţe la cărţile sale au apărut în: Ateneu, Viaţa Românească, Tomis, Vatra, Luceafărul, Arca, Discobolul, Jurnalul de duminică, Oglinda literară, Helis, Cafeneaua literară, Sud etc.
Din 1993 lucrează în presa scrisă, între publicaţiile importante la care a lucrat aflându-se Jurnalul Naţional, Privirea, Metrobus, Casa lux.
Din 2010 este redactor-şef al Ziarului Lumina unde a iniţiat şi coordonează suplimentul Lumina literară şi artistică.
