Ediția cu numărul 34 a Salonului cărții de la Paris a focalizat atenția lumii literare nu numai din Europa. Oraș cu statut special a fost Shanghai iar țara invitată de onoare în acest an a fost Argentina. Cozile cumpărătorilor pe care le-am fotografiat anul trecut la cărțile românești se mutaseră la standurile de unde cititorii achiziționau Jorge Luis Borges, Abelardo Castillo, Julio Cortazar, Ernesto Sabato… Semn că statutul de țară à l’honneur aduce acel plus de interes din partea tuturor iar faptul că România s-a aflat în această postură la Torino, Paris, Goteborg… înseamnă cu adevărat foarte mult.
Anunțată încă de la intrarea în târg, singura cu panotare deasupra ușilor principale, prezența României s-a concretizat în mese rotunde, dezbateri, lansări de carte la care au participat 49 de invitați, dintre care amintim doar o parte, pe criterii – cum altfel? – subiective: George Arion, George Banu, Tudor Banuș, Roxana Baudouin, Linda Maria Baros, Michel Carrassou, Al. Călinescu, Magada Cârneci, Corina Ciocârlie, Cosmin Ciotloș, Florica Courriol, Augustin Cupșa, Mark Despot, Dinu Flămând, Dominique Ilea, Anna Keszeg, Miron Kiropol, Nicoale Manolescu, Mircea Martin, Adrian Mihalache, Vlad Moldovan, Bujor Nedelcovici, Radu Naum, Basarab Nicolescu, Marily le Nir, Nicolae Tzone, Matei Vișniec…
S-au putut achiziționa cărți de la peste 30 de edituri din România dar și publicațiile ”Observator cultural” și ”România literară”.
Altminteri, forfota, zumzetul de fond, muzica unui band (de altfel, de bună calitate) din Sectorul U, același cu al Standului nostru, spațiul culinar cu cărți de bucate și găteli la fața locului (tot mai frecvent la Târgurile de carte și pe care noi încă nu l-am implementat la Gaudeamus) se adresau tuturor simțurilor și tuturor categoriilor de vizitatori.
Ceea ce lipsește Salonului de la Paris sunt spațiile închise și izolate fonic . Există evenimente care, cu toată adecvarea la un prezent bruiant, ar trebui să se desfășoare în spații neexpuse la forfotă. La Goteborg, am mai spus când am transmis de la fața locului, există mai multe astfel de amfiteatre, cu câteva zeci, o sută sau două sute de locuri, unde cei mai importanți invitați beneficiază de o audiență atentă și un dialog nu numai între moderatori și invitați, dar și între aceștia și cei din public, care – de altfel – își plătesc bilet, pe lângă biletul de intrare la Târg.
Revenind la Salon, am reușit să fiu prezentă la câteva evenimente cu adevărat semnificative dar și să mă aflu în conjuncturi care nu mi-au permis să urmăresc lansări de carte precum George Arion, Cible royale, traducere de Sylvain Audet sau Dinu Pillat – En attendant l’heure d’après ; traducere Marily le Nir, moderator Dinu Flămând ; nu am reușit să ajung la masa rotundă Realitate și ficțiune în sport care i-a avut invitați pe Radu Naum și Jean-Francois Peres după cum am ratat dezbaterea Livres francais, lecteurs roumains/ Livres roumains, lecteurs francais, pornind de la volumul Sujets francais de Nicolae Manolescu.
Sâmbătă dimineață m-am grăbit să nu ratez întâlnirea cu Marta Petreu și lansarea celor două cărți traduse în franceză, Acasă, pe Câmpia Armaghedonului și L’Apocalypse selon Marta…
Am aflat că motive legate de starea de sănătate au împiedicat-o pe autoare să fie prezentă la lansare dar au fost acolo traducătoarele ei, Florica Courriol și Linda Maria Baros, însoțite de Excelența Sa Mircea Martin (l-am ridicat la rang diplomatic de când l-am văzut prima oară, undeva în București, în urmă cu mulți ani), lângă I. Bogdan Lefter.
Au urmat la Standul României prezentarea numărului special al revistei La traductiere… de către Magda Cârneci, Linda Maria Baros și Jacques Rancourt, respectiv masa rotundă care a strâns un auditoriu numeros, Ezoterism și sacralitate în lumea de azi. În alte vremuri se putea motiva participarea la un eveniment de târg prin atractivitatea temei, charisma și/sau notorietatea invitaților… Iată că în 2014, recunosc, am rămas întrucât cu domnul Basarab Nicolescu sunt prietenă pe facebook și îi urmăresc postările din când în când cu mare interes.
Greu să mă desprind în ziua de sâmbătă de Standul României (în spațiul alocat Argentinei am ajuns abia duminică). Lansarea cărții scrise de Cristian-Robert Velescu despre o temă, în egală măsură bătătorită și încă ofertantă, Avangarda, cu focusare pe Brâncuși, Duchamp, Brauner, Voronca, Tristan Tzara. De dragul Excelenței Sale Mircea Martin aș fi rămas inclusiv la o conferință despre Cățelușul cu părul creț și valențele needucative ale mesajului poetic. Dar n-a fost cazul de vreun efort. Invitații au fost dintre aceea pe care i-ai lua cu tine oriunde, într-o călătorie lungă cu trenul, într-o vacanță pe malul mării, în orice caz în locuri unde să-i poți auzi. Îl am aici în vedere pe autor, dar mai ales pe Michel Carrassou și în mod special pe domnul Petre Răileanu.
S-au întâmplat multe la Salon du livre, Ediția 2014. S-a ascultat muzică, s-a dansat chiar în apropierea Standului nostru, s-au făcut – inevitabil – comparații cu ediția de anul trecut, s-au chestionat traducători despre speratul siaj făcut de calitatea României de protagonist al ediției trecute, în care să se înscrie alte traduceri, s-au creionat proiecte de păstrare, profesională și amicală, a contactelor cu edituri și traducători, cu personaje influente ale câmpului cultural francez. Conexiunile și menținerea lor sunt, ca peste tot în această lume, cele mai importante. Rămâne să vedem care vor fi cărțile viitorului și viitorul cărților.
Mariana Gorczyca
