De curând, la Editura „Cartea Românească”, a apărut volumul de poezie „Elefantul de câmpie”, semnat de Constantin Iftime. Acesta este cel de-al doilea volum semnat de autor, după ce, în anul 2012, a debutat cu ”Vreau altă realitate. Artă merg pe mâna ta”, apărută la Editura Tracus Arte. „Atât de convulsivă şi de plină de energii dezlănţuite este poezia lui Constantin Iftime, încât seamănă cu ceea ce, în viziunea cosmologilor, reprezintă primele secunde de după naşterea Universului: totul se află într-o continuă, învolburată prefacere, ceea ce se coagulează se descompune pe loc şi aproape simultan reintră în noi şi noi configuraţii. Şi, totuşi, gravitaţia poetică ţine întreg acest univers fremătător într-o secretă unitate de sine, sugerându-ne că, în momentele de maximă autenticitate, creaţia este chiar mai puternică decât creatorul ei. Care însă trebuie crezut pe cuvânt atunci când afirmă: «sparg codurile atâtor științe ale naturii mele întunecate»”.(Ioan Es. Pop)
„Când am scris „Vreau altă realitate. Artă, merg pe mâna ta”, aveam o tensiune a limbii care mă domina prea mult. Rămâneam suspendat în miezul câte unei explozii. Nu înaintam. Cineva a spus că-i o limbă atomică, altul că-i a profetului exterminator, citat de mine, Marele Intelect, cel care vorbește ciudat de lumea Răsăritului meu, mistic și contorsionat de prezent. Parcă mă adresam numai lui din supunere. Mi-l luam și ca ajutor ca să vorbesc indirect și polemic, plastic și în exces, la adresa artei minimaliste, atât de stăpânitoare, deja mecanică, cu inima uscată de orgoliu, urâțită de știința rafinamentului genului ei minor sau marginal. Acest orgoliu al marginalității îl simțim imperial peste tot azi. În acest volum continui ce am început în „Vreau altă realitate…”, parcă mai atent la ceea ce s-ar spune a fi o viziune, care te face să te avânți și să te joci și mai mult. E o altă realitate, dar de data asta e vizibilă nu numai la nivelul limbii, ce se răsfață în culcușul ei ascuns. Oricum am scris cu mare pasiune despre aceste rătăciri”. (Constantin Iftime)
”Constantin Iftime este un explorator al limbajului poetic, un explorator à rebours, care reface traseul istoriei poeziei, începând cu poezia clasicismului antichităţii greco-latine, trecând prin romantism, prin poezia română minoră, prin vizionarism, expresionism, prin senzualism, primitivism, minimalism, suprarealism, hiperrealism etc. El mimează însă spiritul unor limbaje poetice, încercând să reinventeze forme noi.” (Raluca Dună)