Joi, 30 ianuarie 2014, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, în cadrul primei ediții din 2014 a evenimentului ”Înapoi la argument”, Horia-Roman Patapievici va discuta despre Ludwig Wittgenstein cu Cătălin Cioabă.
Cătălin Cioabă este autorul lucrării ”Filosoful și umbra lui. Turnura gândirii la Martin Heidegger și Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2013). A tradus jurnalele lui Wittgenstein din perioada 1914 – 1916 și a realizat, de asemenea, împreună cu Andreea Esanu, selecția și traducerea textelor din volumul ”Scrisori despre Tractatus”, care cuprinde și un amplu studiu introductiv. Sunt antologate scrisorile lui Ludwig Wittgenstein către Bertrand Russell, G.E. Moore, Paul Engelmann și Ludwig von Ficker din perioada genezei lucrării ”Tractatus Logico-Philosophicus” și până la începutul anilor ’20, când, după mai multe încercări nereușite, cartea a văzut în sfârșit lumina tiparului.
Ludwig Wittgenstein (1889-1951) este una dintre personalitățile legendare ale filozofiei secolului al XX-lea. Austriac de origine, a studiat în Anglia, iar din 1930 a fost profesor la Universitatea din Cambridge. Lucrarea sa de tinerețe, ”Tractatus logico-philosophicus”, folosește instrumentele logicii moderne într-o încercare originală de analiză a limbajului, gândirii și a raporturilor lor cu realitatea. Distincția celebră pe care o face între „a spune” și „a arăta” exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu. În scrierile mai târzii, Wittgenstein reușește ceea ce nici un alt filozof nu pare să fi realizat: o ruptură radicală cu vechiul său fel de a vedea, o dată cu inaugurarea unui mod cu totul nou de a practica filozofia. Analiza jocurilor de limbaj în care sunt angajați oamenii devine un mijloc de catapultare în afara sferei locurilor filozofice comune. Sunt astfel scoase în evidență și denunțate supoziții metafizice care
își au originea încă la Platon și stau la baza gândirii europene. Impresia superficială că s-ar diseca vorbirea comună se spulberă repede: ceea ce face de fapt Wittgenstein este să imagineze o diversitate de situații ipotetice a căror analiză este menită să favorizeze eliberarea gândirii de automatisme adânc înrădăcinate. Întreprindere cu atât mai fascinantă cu cât pune într-o lumină cu totul nouă frumosul, credința religioasă sau sensul vieții – subiecte asupra cărora se instalase tăcerea.
Din scrierile lui Wittgenstein au ap[rut, în traducere, la Humanitas: ”Caietul albastru” (1993, reeditare 2005); ”Lecții și convorbiri despre estetică, psihanaliză și credință religioasă” (1993, reeditare 2005); ”Însemnari postume” 1914-1951 (1995, reeditare 2005); ”Tractatus logico-philosophicus” (2001); ”Cercetări filozofice” (2004, reeditare 2013); ”Despre certitudine” (2005), ”Jurnale”: 1914 -1916, ”Câteva remarci asupra formei logice” (2010). În pregătire: ”Caietul brun” (2014).
Evenimentul este transmis în direct pe site-ul www.humanitas.ro.
