Proiectul editorial „Biblioteca Memoria. Jurnale, autobiografii, amintiri” al Editurii Polirom debutează cu volumul “Amintiri de la Junimea din Iaşi”, semnat de George Panu, ediţie îngrijită, prefaţă şi tabel cronologic de Z. Ornea.
„Biblioteca Memoria” reuneşte jurnale, memorii şi autobiografii de ieri şi de azi, cărţi rare redate publicului după multă vreme, cărţi consacrate, care şi-au cîştigat deja o faimă binemeritată, ori texte inedite.
“Scrise din poziţia de adversar politic al conservatorilor junimişti, Amintirile lui George Panu au contribuit, potrivit lui E. Lovinescu, la fixarea societăţii literare în conştiinţa publică şi l-au transformat pe autor în cel mai important memorialist al grupării. Tabloul spiritual al „Junimii” este reconstituit prin descrierea momentelor sale cheie – banchete aniversare, prelegeri, primul ministeriat al lui Maiorescu, politica printre junimişti –, dar şi prin portrete celebre – Eminescu, Creangă, Pogor, Alecsandri sau Carp.
Apărute iniţial în publicaţia Săptămâna, mărturiile lui George Panu dovedesc intuiţie de gazetar experimentat şi captivează cititorul prin farmecul relatării şi detalii mai puţin cunoscute din istoria grupării.” – editorii
„Amintirile lui G. Panu se referă – strict vorbind – la numai trei ani din viaţa «Junimii» (1872-1875). Li s-ar putea deci reproşa că nu sunt suficient de concludente sau că sunt lacunare. Observaţia ar putea fi înregistrată, dacă am sta înaintea unei cronici sau a unor procese-verbale comentate. Scrierea lui Panu ţine însă de o altă încrengătură, în care climatul particular e acela al memoriilor, cu tot ceea ce semnifică şi presupune genul. Autorul operează cu material şi personaje reale, expunerea e directă, iar fabulaţia păstrează (pentru perioada circumscrisă) cronologia strictă a evenimentelor. Aşa cum au fost (sau tocmai de aceea), voit dezlânate, repudiind organizarea metodică, deloc calofile, Amintirile lui Panu au rămas. Nu numai ca un document doldora de informaţii şi un tablou psihologic, de atmosferă, al ilustrei grupări, ci ca o pagină cu totul notabilă a literaturii noastre memorialistice.” (Z. Ornea)
George Panu (1848-1910), jurist, memorialist, publicist, critic literar şi om politic. Absolvă literele la Universitatea din Iaşi, iar în 1872 devine membru al „Junimii”. Ajutat de Titu Maiorescu, obţine o bursă şi studiază istoria, literele şi ştiinţele juridice la Paris şi Bruxelles. Îşi ia doctoratul în drept la Bruxelles şi revine în ţară în 1879, profesând ca procuror, apoi ca avocat. Devine membru al Partidului Naţional Liberal; este deputat din partea acestui partid şi şef de cabinet al Ministerului de Interne. În 1887 publică celebrul pamflet antidinastic Omul periculos, care îi atrage o condamnare la doi ani de închisoare. Se sustrage de la pedeapsă fugind în străinătate, unde va rămâne un an. Se alătură Partidului Conservator, pe care îl va părăsi în 1901, pentru a se reapropia de liberali. Activitatea sa politică a fost dublată de o intensă activitate publicistică. A editat şi a colaborat la mai multe periodice, între care Cronica, Ziua, Convorbiri literare şi Epoca. S-a remarcat de asemenea prin volumul Portrete şi tipuri parlamentare (1893). În 1908 a apărut primul volum din Amintiri de la „Junimea”. George Panu a murit în 1910, anul în care pregătea pentru tipar al doilea volum al Amintirilor.
