„Peste 300 de oameni de toate vârstele au fost la Bienală”

În perioada 11-12 octombrie 2013, în Aula Universității Transilvania din Brașov s-a desfăşurat Bienala Europeană de Poezie (Maratonul European de Poezie la feminin), ediția I, ultima secvență a proiectului Excelență Culturală Academică Brașoveană. Au participat 34 de autoare din 10 țări europene: Anglia, Olanda, Polonia, Ungaria, Slovenia, Serbia, Turcia, Spania, Republica Moldova și România. Invitate: Judy Kendall (Anglia), Eva Gerlach (Olanda), Marta Podgornik (Polonia), Judith Agnes Kiss (Ungaria), Barbara Pogacnik (Slovenia), Yaprak Oz (Turcia) Sonia Moll (Spania), Jasmina Topic (Serbia), Irina Nechit (Republica Moldova) Angela Marinescu, Ioana Ieronim, Iolanda Malamen, Ioana Crăciunescu, Carmen Elizabeth Puchianu, Cornelia Maria Savu, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Eliza Macadan, Simona Popescu, Doina Ioanid, Adela Greceanu, Ioana Nicolaie Livia Roșca, Andra Rotaru, Iulia Militaru, Medeea Iancu, Cristina Ispas, Elena Vlădăreanu, Svetlana Cârstean, Sabina Comșa, Domnica Drumea, Naomi Ionică, Teodora Coman, Cosmina Moroșan. Moderatorii evenimentului au fost: Adrian Lăcătuș, Xavi Pauli Montoliu (Spania), Radu Vancu, Caludiu Komartin, Georgeta Moarcăs, Rodica Ilie, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu. Cu această ocazie a fost editată şi antologia evenimentului, publicată la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, coordonator Andrei Bodiu. Andra Rotaru a dialogat cu Andrei Bodiu, în exclusivitate pentru AgentiadeCarte.ro

În perioada 11-12 octombrie 2013, la Braşov a avut loc prima ediţie a Bienalei Europene de poezie, un maraton care a reunit 34 de autoare din 10 ţări europene. Cum v-a venit această idee şi cât de greu s-a materializat ea?

Am inițiat maratonul de poezie în 2001, în cadrul manifestărilor unui festival tradițional la Brașov, organizat de colega mea de la Facultatea de Industria Lemnului, Marina Cionca. Festivalul se cheamă Etnovember, iar noi desfășurăm maratonul în ultima zi a festivalului, luni. În 2013 acest maraton va avea a 13-a ediție. În 2007 am organizat Maratonul European de Poezie în cadrul maniferstărilor Sibiu-Capitală Culturală Europeană. A fost un succes. Apoi am vrut să fac maratonul la Brașov, în orașul meu. Mi-am luat inima în dinți abia la șase ani distanță pentru că trebuie bani, și aici m-au ajutat Primăria și Universitatea Transilvania la care lucrez, dar și un efort organizatoric real, care ocupă puțin câte puțin vreo câteva luni de lucru. Sigur, nu lucrezi o zi întreagă pentru eveniment dar lucrezi în fiecare zi. Ca să pot face Bienala de anul acesta mi-am scurtat vacanța cu o săptămână în august. Proiectul l-am făcut în decembrie 2012. Cum am avut bani măsurați, a trebuit să gândesc un eveniment reprezentativ. Am decis să aleg un eșantion de autoare pentru că poezia scrisă de femei trece, după părerea mea, în România, printr-o perioadă fastă. Cred că am mizat corect pentru că cele 11 ore de lectură au fost foarte bune. Vocile românești și europene, cu autoare de excelentă calitate din 10 țări, au răsunat în Aula Universității până târziu în noapte. Au fost poeme diverse și complementare – de la poeme ludice, la poeme erotice sau poeme care au vorbit despre limitele existenței noastre. Publicul s-a rulat constant: per total peste 300 de oameni de toate vârstele au fost la Bienală. Am avut, la eveniment o echipă restrânsă dar extrem de eficientă, studenți, masteranzi, doctoranzi și doctori în filologie: Andreea Ivan, Luciana Sima, Simona Olteanu, Dan Tabac, Dan Țăranu, Alexandru Căldare, Georgiana Argăseală, Violeta Rusu. I-am pomenit pentru că m-au ajutat, realmente, foarte mult. Sunt bucuros că am deschis Bienala cu poezie scrisă de femei. A fost o idee de efect.

Acest maraton poetic a încheiat ultima secvență a proiectului Excelență Culturală Academică Brașoveană.

Da, e a treia secvență din proiectul Excelență Culturală Academică Brașoveană, finanțat de Primăria municipiului Brașov care a ajuns la a III-a ediție. Primăria ne sprijină financiar foarte serios și fără banii din proiectele cu care concurăm din 2011 nu am putea face toate evenimentele. În 2013 au fost: a X-a ediție a Coloviului Național Universitar de Literatură Română Contemporană dedicată poeziei lui Dorin Tudoran și prozei lui Dumitru Țepeneag, a II-a ediția a Conferinței Internaționale de Literatură Comparată și Studii Culturale la care au fost printre alții Virgil Nemoianu și Mircea Martin și Bienala Europeană de Poezie, în 11-12 octombrie. Cred că acest proiect dificil ar fi greu de dus la capăt dacă nu aș lucra la Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov, unde există o cultură a lucrului bine făcut și o orientare clară spre performanță. E esențial, după mine, să ai colegi care lucrează constant pentru binele comun, adică nu pleacă acasă după ore considerînd că acolo se termină tot. Locul de azi al facultății noastre s-a construit cu truda imensă a unui grup din care, din păcate, astăzi, nu mai sunt nici Alexandru Mușina, nici Gheorghe Crăciun. Vin însă din urmă tineri foarte buni, deschiși spre educarea studenților, spre cercetare și spre cultură. Literele brașovene se vor mișca la fel de viu, sper. Numai când mă gândesc câte personalități din România și din lume au fost invitate la noi în ultimii ani, îmi dau seama că suntem pe un drum bun. Ritmul muncii noastre trebuie să fie însă același, dacă nu unul mai ridicat, pentru că se trezesc și alții.

Au fost invitate poete, iar singurii poeţi au fost dintre moderatori. Există diferenţe, în opinia dvs., între poezia scrisă de femei şi poezia scrisă de bărbaţi?

Calitatea, nu genul face diferența. Moderatorii nu au fost doar bărbați. Am evitat cu bună știință asta. Au moderat și Georgeta Moarcăs și Rodica Ilie, colegele mele. Nu am riscat nimic pentru că am și fost chestionat: ”aha, judecătorii tot bărbații sunt…”. Am avut asul în mânecă. Știam că poetele sunt foarte sensibile. S-au comportat, toate, exemplar la recital: profesionist, inteligent, atent. Îmi pare bine că am gândit așa ediția asta.

Care au fost criteriile de selecţie? Sunt reunite poete din generaţii literare diferite…

M-am gândit să aduc autoare de vârste diferite, să realizăm un ”concert” complex, o simfonie a diverselor perspective din care se scrie poezie astăzi. Am mizat pe cultura și pe inteligența artistică a poetelor invitate și nu am greșit. Am admirat faptul că majoritatea autoarelor din străinătate, Eva Gerlach, Judy Kendall, Barbara Pogacnik, Judit Agnes Kiss, Sonia Moll, de exemplu, au stat 11 ore să le asculte pe colegele lor. La fel, majoritatea româncelor a fost la înălțime, invitatele au participat la întreg maratonul. Apoi m-am simțit onorat că unele autoare au venit la Brașov chiar dacă erau bolnave. Devotamentul lor față de arta poetică și față de promisiunea de a veni la Brașov îl voi ține, neîndoios, minte.

Există intenţia de a organiza şi Maratonul european de poezie „la masculin”?

Am deja o idee. Dar nu o spun încă pentru că depinde de multe. Adică să fim sănătoși, să câștig proiectul în 2015. Important e că prima ediția a fost un succes. Am argumente să solicit din nou finanțare. Nu va fi o ediție „la masculin”, ci voi utiliza un alt principiu de selecție. Nu spun mai mult.