A treia zi a festivalului Strada de C`Arte

Duminică, 22 septembrie 2013, ora 18:00, în Foaierul de lectură, în cadrul festivalului Strada de C`Arte (20-28 septembrie 2013, Bucureşti), va avea loc evenimentul “Poezie la prima vedere”, cu Maria Postu şi Cristiana-Maria Purdescu. De la ora 19:00, în aceeaşi locaţie, se va desfăşura evenimentul “Cele mai frumoase poezii”, invitaţi: Ioana Diaconescu, Rodian Drăgoi, Cornelia Maria Savu, Viorel Lică. De la ora 20.00, la „Rampa de Jazz şi Poezie” sunt invitaţi Romanian Guitar Heroes (Rareș Totu, Nicu Patoi, Călin Grigoriu, Alex Vișan) & Ioana Crăciunescu. AgentiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

“Poezie la prima vedere”: Maria Postu şi Cristiana-Maria Purdescu

Maria Postu s-a născut în comuna Izvoarele, judeţul Teleorman. A urmat cursurile şcolii generale în comuna Izvoarele şi cursurile Liceului de Artă Craiova, secţia arte plastice. A absolvit Facultatea de filologie, specializarea  română-franceză a Universităţii din Craiova unde a şi debutat cu poezie la Cenaclul Ramuri condus de poetul Marin Sorescu. În anul 2007 am obţinut titlul de Doctor în Filologie al Universităţii Bucureşti cu cercetarea Tema Puterii în literatura română. Membră a Uniunii Scriitorilor din România- Asociaţia Scriitorilor Bucureşti , secţiunea Poezie. În prezent lucrează ca profesoară de limba română la Colegiul Naţional Bilingv George Coşbuc, Bucureşti. Paralel cu activitatea didactică a desfăşurat o bogată activitate literară concretizată în participarea la concursuri şi festivaluri de creaţie literară, colaborarea cu reviste de cultură şi publicarea de cărţi. A publicat următoarele titluri: Povestiri de trezit adulţii, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2011(proză scurtă); Arca lui Breban, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2010 – eseu monografic; Din spatele ferestrei, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2007 (poeme); Abonament viaţă-moarte, Editura Vinea, 2003 (poeme); Întâlnire cu Altamira, Editura Eminescu, Bucureşti, 1999 (poeme); Insomnii molipsitoare, Editura Pandora, Bucureşti, 1994 (poeme).

Cristiana-Maria Purdescu s-a născut în 1964.  Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Artiştilor Plastici din România. A avut numeroase expoziţii de grup şi personale, precum şi numeroase prezentări de modă. A debutat editorial în anul 2000. A publicat: Poezii – genul liric, Editura Eminescu – Bucureşti (2000); Amor&Psyche–varianta creştină, ediţie bilingvă româno-italiană, genul liric, traducere de Geo Vasile, Editura Eminescu–Bucureşti (2000); Vânătoarea de umbre, poezie lirică, Editura Eminescu–Bucureşti (2001); Viaţa, un ecou, poezie lirică, Editura Eminescu–Bucureşti (2002); Respir amurgul–Respiro il crepuscolo, ediţie bilingvă româno-italiană, poezie lirică, prefaţată de prof. univ. dr. George Lăzărescu, traducere de Adriana şi George Lăzărescu, Editura Libra – Bucureşti (2002); Singurătatea îngăduită–Solitude permise, ediţie bilingvă româno-franceză, poezie lirică, traducere de Vlad şi Adina Vasilescu, Editura Cartea Românească – Bucureşti (2003); Sfinţirea unei lacrimi–The sacrament of a tear, ediţie bilingvă româno-engleză, poezie lirică, traducere de Mădălin Roşioru, Editura Cartea Românească – Bucureşti (2004); Mai tânără cu un cuvânt–Più giovane d’una parola, ediţie bilingvă româno-italiană, poezie lirică, traducere de Geo Vasile, Editura Muzeul Literaturii Române – Bucureşti (2006); Adâncind misterul–Deepening the mystery, ediţie bilingvă româno-engleză, poezie lirică, traducere de Leah Fritz, Graham Mummery şi Alina Olimpia Miron, Editura SemnE–Bucureşti (2010); Risipa de a fi–Wastefulness, ediţie bilingvă româno-engleză, poezie lirică, traducere de Alina Olimpia Miron și Anna Robinson, Editura Tracus Arte–Bucureşti (2013).

“Cele mai frumoase poezii”: Ioana Diaconescu, Rodian Drăgoi, Cornelia Maria Savu, Viorel Lică

Ioana Diaconescu este poetă, tradu­cătoare, cercetătoare de istorie recentă, jurnalistă. Până în 1993 redactor la Uniunea Scriitorilor, realizator la Radio România până în 2006 cu emisiunile Poezie româneasca şi Curs întreg de poezie românească, din 2001 consilier  şi cercetător acreditat la Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Opera poetică: Furăm trandafiri, Bucureşti, Editura pentru Literatură 1967; Jumătate zeu, Bucureşti, Editura Eminescu 1970; Adagio, Bucureşti, Editura Eminescu 1973; Taina, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1976; Amiaza, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1978; Ceaţa, Bucureşti, Editura Eminescu, 1978; Poetica, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981; Vârtejul şi lumea, Bucureşti, Editura cartea Românească 1982; Amintiri neverosimile, Bucureşti, Editura Albatros, 1983; Dumnealui, destinul, Bucureşti, Editura Eminescu, 1984; Uranus, Bucureşti, Editura Eminescu, 1985; Herb, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1987; Poemul cu părul alb, Editura Albatros, Bucureşti, 1994; Corp în cădere, Bucureşti, Editura Eminescu, colecţia Amfion, 1999; Arcadia, Bucureşti, Editura Eminescu, colecţia Amfion,1999; Caiet căzut pe mere, Editura Eminescu, colecţia Amfion, 2001; Tratat de amintiri neverosimile(colecţia Poeţi români contemporani,ediţie antologică) , Bucureşti, 2000;

În curs de apariţie volumele de – versuri inedite VERTIGO (editura TRACUS ARTE) şi NUSAKAN (editura TIMPUL – IASI ); WILLIAM SHAKESPEARE (noua ediţie integrala Shakespeare pentru mileniul  trei) – OPERE VII – Antoniu şi Cleopatra (traducere)

Ediţii critice: Emil Botta, Scrieri, I-II, prefaţă de Al. Piru, Bucureşti, 1980.

Traduceri: Jovan Strezovski, Tărâmul de la miazăzi, Cluj Napoca,Editura Dacia, 1979; Raul Gomez Garcia, Poeme, Iaşi, Editura Junimea, 1980 (în colaborare); Ana Kalandadze, Duhul albastru, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1983 (în colaborare); Constantin Stoiciu, Despre farmecul levantin, Bucureşti, Fundaţia Culturală Română 1995; Stephan Mallarme, Divagaţii. Igitur. O lovitură de zaruri, Bucureşti,1997, Editura DU Style, 1997; Henric al VI lea – partea I, în volumul VI – William Shakespeare (noua ediţie/ integrala “Shakespeare pentru mileniul trei”) – Bucureşti, Editura Tracus Arte în colaborare cu Institutul Cultural Român, 2013

Cărţi pentru copii: Poveşti mai mari pentru copii mai mici, proză, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1996; Poveste cu un vampir şi două pisici, povesti, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 2001; Roni cel viteaz şi prinţesa cu ghete, poveşti, Editura Vivaldi, Bucureşti 2004.

Cărţi de istorie recentă: Scriitori în arhivele CNSAS, Bucureşti, Fundaţia Academia Civică, 2012

Monografii muzicale: Vasile Moldoveanu, un tenor român pe patru continente. Pasiune şi credinţă, Editura Muzicală, Bucureşti,2012

Premii – diplome si medalii (selectiv): Premiul Perpessicius  pentru ediţia critică Scrieri vol.I şi II de Emil Botta (Ed.Minerva 1981); Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucureşti în 1996 şi respectiv în 2001 pentru volumele de poveşti pentru copii “Poveşti mai mari pentru copii mai mici” şi “Poveste cu un vampir şi două pisici”; Diploma şi  Medalia Academiei Carpatica – Premiul Femina Diana, Premiul pentru creaţia poetică excepţională, 1997; Nominalizată pentru Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, secţiunea poezie, pentru volumul de versuri Arcadia, Bucureşti 1999; Nominalizată pentru Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul “Roni cel viteaz şi prinţesa cu ghete”, Bucureşti 2004; Premiul pentru Poezie  al revistei Convorbiri literare, Iaşi 2012.

Rodian Drăgoi s-a născut în 1951. A debutat publicistic în 1967, iar editorial în Caietul debutanţilor de la Albatros, în 1981. Dintre volumele publicate: Către iarnă (1984), Fotografia absenţei mele (2001), Poeme de trecere (2006); Lumină de mireasă, antologie de autor (2007).

„Rodian Drăgoi este un spirit dramatic-reflexiv, dar şi unul nostalgic-contemplativ. Un vizionar şi, totodată, un tandru îndrăgostit de marile probleme ale realului, dar, negolindu-se de semnificaţii psihologice. Eul său parcă se încarcă, fără încetare, de amintirile sau ecourile trăirilor în timp.” – Victor Sterom

Cornelia Maria Savu s-a născut la 4 septembrie 1954 la Vatra Dornei, judeţul Suceava. Absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatura Română (seţia română-engleză) a Universităţii Bucureşti în 1977. Autoare a volumelor de versuri: Totem în alb, Editura Albatros 1973, Uraniu, forme şi oameni de zăpadă, Editura Eminescu, 1978, Emblema, Editura Eminescu, 1980, Aventuri fără anestezie, Editura Eminescu, 1983, Semne de viaţă, Editura Eminescu, 1987, Roman cu sertare, Editura Vinea, 2005. Profesoară de limba engleză, editor la Editura Ion Creangă, redactor, şef departament, editorialist, editor senior la cotidianul Curierul naţional şi la revista Cultura. Premiul Nicolae Labiş pentru poezie. Premiul pentru jurnalism cultural al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru jurnalism cultural al Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editorilor din România (APLER), Premiul pentru jurnalism cultural al revistei Tomis, Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer conferit de preşedintele României, Premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pentru volumul Roman cu sertare (2005).

Viorel Lică s-a născut la 28 septembrie1952, în Satul Sudiţi, Com. Merii-Petchii (acum Nuci), Judeţul Ilfov, România. A absolvit Facultatea de Filologie, Bucureşti, în 1979. Lucrare diplomă – Poezia Livrescului (coordonator Eugen Simion). Dintre volumele publicate: Formatul magic, 2010, CorectBooks; Victoria amărăciunii, 2010, CorectBooks; Tratat de căinţă, 2010, CorectBooks; Cârtiţa sub cerul liber, 2010, CorectBooks; Opriţi-mă din cursă, 2010, CorectBooks; Împacă-te cu Dumnezeu într-o singură carte, 2010, CorectBooks; Punctul divin, 2011, CorectBooks; Noul manual de ascuns trecutul, 2012, CorectBooks.

„Rampa de Jazz şi Poezie”: Romanian Guitar Heroes (Rareș Totu, Nicu Patoi, Călin Grigoriu, Alex Vișan) & Ioana Crăciunescu

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: Duminica absentă, Cartea Românească, București, 1980; Supa de ceapă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; Iarna clinică, Cartea Românească, București, 1983; Mașinăria cu aburi, Editura Eminescu, București, 1984; Creștet și gheare, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; Piaţa Chibrit, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2013.

Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978).

Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.