Joi, 26 septembrie 2013, ora 18:00, în cadrul festivalului Strada de C`Arte, în “Foaierul de lectură” sunt invitaţi să citească “Poezie la prima vedere” Virgil Diaconu şi Gabriela Toma. De la ora 19:00, în cadrul evenimentului “Cele mai frumoase poezii” vor citi Anca Mizumschi, Mihail Gălăţanu, Horia Gârbea, Nicolae Tzone. AgentiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
“Poezie la prima vedere”: Virgil Diaconu şi Gabriela Toma
Virgil Diaconu s-a născut în 1948. Din 1999 lucrează, ca redactor presă, la Centrul Cultural Pitești. Între anii 1965-1985 a participat, sporadic, la ședințele Cenaclului literar Liviu Rebreanu al Casei de Cultură Pitești, iar în perioada 1965-1972 la ședințele Cenaclului literar Albaștri al Casei de Cultură a Studenților din Pitești. În anul 2005 a citit la Cenaclul Euridice din București, condus de Marin Mincu, iar din 2003 conduce Clubul Cafeneaua literară, pe care l-a înființat în cadrul Centrului Cultural Pitești, unde lucrează. A debutat în volum cu placheta de poezie Departele Epimenides, Ed. Litera, București, 1976. Depărtarea lăuntrică (poeme), Editura Litera, București, 1980, cu o notă critică pe coperta a patra semnată de Ghe. Tomozei; Călătorie spre sine (poeme), Editura Albatros, București, 1984, cu o notă critică pe coperta a patra semnată de Mircea Ciobanu; Discurs despre liniște (poeme), Editura Cartea Românească, București, 1989, cu o notă critică pe coperta a patra semnată de Al. Protopopescu; Deasupra tenebrelor (poeme), Editura Paralela 45, Pitești, 2001; Opium (poeme), Editura Paralela 45, Pitești, 2002, cu o serie de referințe critice la finele volumului semnate de Alex Ștefănescu, Laurențiu Ulici, Gh. Tomozei, Mircea Ciobanu,Mircea Bârsilă, Nicolae Oprea, Al. Protopopescu, Marian Barbu ș. a. Diminețile Domnului (poeme), Editura Paralela 45, Pitești, 2004, cu mai multe referințe critice în finalul volumului; Libertate și destin, eseuri filozofice, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2005, cu o referință critică pe coperta a IV-a semnată de Constantin Noica; Jurnal erotic (poeme), Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2006, cu prefața Eros și polemică semnată de Gheorghe Grigurcu și 34 de referințe critice în finalul volumului; Lepre și sfinți (poeme), Editura Revistei Convorbiri literare, Iași, 2007, care se „închide” cu eseul Poezia modernă și destinul ei; Destinul poeziei moderme, Ed. Brumar, 2008.
Gabriela Toma a debutat cu volumul “Cântecul geamănului” în urma câştigării Concursului de Debut Literar UniCredit (poezie), ediţia a II-a, 2009.
“M-am născut într-o noapte de iarnă, pe 27 februarie 1981. Am absolvit Facultatea de Litere (cu teza „Două ipostaze ale eşecului în procesul lecturii“, prof. Simona Antonescu) şi masterul în teoria literaturii la Universitatea din Bucureşti („Ecranizarea – un mod de relectură“, prof. Matei Călinescu). În 2003 am obţinut o bursă Erasmus la Royal School of Library and Information Science în Danemarca. În 2007 am publicat primele poeme în română şi spaniolă în Noul Horizont – Cofa de vigia. Suplemento cultural de creatión artística y vigilancia tecnológica şi am participat la Atelierul de creaţie „Poezie în viaţă“ coordonat de poeta Nina Vasile. Am mai publicat în revistele Tomis din Constanţa şi Le Fram din Belgia (poeme traduse de Constantin Abăluţă şi Carl Norac). Am citit poeme în cadrul Cenaclului Euridice condus de Marin Mincu.”, s-a prezentat autoarea.
“Cele mai frumoase poezii”: Anca Mizumschi, Mihail Gălăţanu, Horia Gârbea, Nicolae Tzone
Anca Mizumschi s-a născut la Constanţa şi s-a autoexilat de bună voie la Bucureşti, de aceea nu va scrie niciodată “Ponticele”, cât despre “Triste” nu e la fel de sigură. Are o dublă licenţă în medicină şi psihologie, ceea ce îi permite să ajute nişte oameni din când în când.
A scris şi a publicat câteva poeme adunate până acum în vreo opt carți
Următoarea carte, pe care nu a scris-o încă, va fi întotdeauna volumul ei de debut.
Mihail Gălăţanu s-a născut la 11 septembrie 1963, în Galaţi. Absolvent al Facultăţii de Fizică-Mecanică, 1988. A lucrat în cercetare, în Politehnica Bucureşti. Absolvent al unei şcoli postuniversitare la Paris, cu specializare în Relaţii Internaţionale, 1994-1995. De două ori bursier al Guvernului Francez (1994) şi al Comunităţii Europene (1995).
A lucrat pentru revista bilingvă Europe/Europ, a Uniunii Europene. Redactor şef laFlacăra, Playboy, Flagrant etc. Adjunct al lui Cornel Nistorescu la Expres şi, mai târziu, la Evenimentul Zilei, de unde pleacă în 2004. Director al revistei Flacăra. Membru în Consiliul Director, Colegiul Editorial al trustului de presă S.C. Publicaţiile Flacăra S.A. Membru în Clubul Român de Presă, Clubul Român de Vin, în PEN Club şi în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti. Din mai 2012, firma sa, Rabbit Media, editează un grup de reviste pe zona de drink&food: Vinuri de Top, Top Drink & Food etc.
Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962, în Bucureşti. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă piese de: Pierre Corneille, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, N. Machiavelli, Dario Fo, Tennessee Williams, Marivaux, Shakespeare etc. A publicat: 1993 „Doamna Bovary sînt ceilalți” – texte pentru teatru – Ed. Phoenix; 1993 „Mephisto” – texte pentru teatru – Ed. Phoenix; 1996 „Text biografic” – poezie – Ed.Pantheon; 1996 „Proba cu martori” – poezie – Cartea Românească și ASB; 1997 “Misterele Bucureștilor” – proză scurtă – Cartea Românească; 1998 “Căderea Bastiliei” – roman – Editura Allfa; 1998 „Cine l-a ucis pe Marx?” text pentru teatru „Biblioteca București” editata de Asociația Scriitorilor București și Editura Eminescu; 1999 „Decembrie, în direct”, texte pentru teatru Editura All; 2001 „Cine l-a ucis pe Marx?”, teatru, Editura Vinea; 2001 “Enigme în orașul nostru”, proza scurta, Ed.Fundatiei Pro; 2002 „Rață cu portocale”, publicistica, Ed.Premier; 2003 “Vacanță în infern” , critică, Ed. Carte de Suflet; 2003 “Cresterea iguanelor de casă”, poezie, Ed. Vinea; 2003 “Vacanță în infern” , critică, vol II – Editura Muzeului Literaturii; 2004 “Hotel Cervantes”, teatru – Uniunea Scriitorilor din România; 2004 “Drumul spre Nghe An” – jurnalistica, in colaborare Ed. MLR; 2005 “Arte parțiale”- critică, – Editura Muzeului Literaturii Române și ASB; 2005 “Bridge în 41 de povestiri vesele” – Ed. Tritonic; 2006 “Crime la Elsinore”, roman – Ed. Cartea Românească; 2007 “Divorț în direct” teatru – Ed. Palimpsest; 2008 “Trecute vieți de fanți și de birlici – Viața și, uneori, opera personajelor” – Ed. Cartea Românească; 2010 „Fratele mai deștept al lui Kalasnikov” – Ed. Limes; 2010 „Azerbaijan – The Living Flame” (bilingv, versiune engleza de Elena Nistor)- Ed. Top Forum; 2011 „Pantera sus, pe clavecin”, poezie – Ed. Tracus Arte; 2012 „Trecutul e o sărbătoare”, poezie – Ed. Tracus Arte. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999; Premiul Academiei pentru dramaturgie – 2001; Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), apoi înălțat în grad de ofițer (2010); Premiul Poesis Satu-Mare, Premiul Sudului, Premiul Ion Creangă; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie.
Nicolae Tzone s-a născut la 10 mai 1958, în malu, jud. giurgiu. volume publicate (selecţie): balkan aphrodite, ediţie în limba engleză, traducere din română de sean cotter şi ioana ieronim, ed. vinea, colecţia „vinea international”, bucureşti – new-york, 2006; manualul de literatură. o carte alcătuită de daniel bănulescu, antologie de versuri (coautor, alături de: daniel bănulescu, mihail gălăţanu, ioan es. pop, cristian popescu, lucian vasilescu, floarea ţuţuianu); prefaţă de alex. ştefănescu; postfaţă de horia gârbea, ed. vinea, 2004; „rugina timpului oare greşesc dacă o numesc regina timpului“, versuri, ed. vinea, 2004;nicolae magnificul, versuri (coperta şi ilustraţiile nicolae de popa), ed. vinea, 2000; „am părăsit «groapa cu lei» a pierzaniei pentru a fi, oriunde altundeva, liber şi fericit…“. dialog cu alexandru lungu, ed. vinea, 2004.
traduceri: tristan tzara. douăzeci şi cinci de poeme / vingt cinq poemes (traducere din limba franceză şi prefaţă: «douăzeci şi cinci de poeme. apogeul perioadei dada», de…); claude sernet. commerations/comemorări, prezentare şi traducere din limba franceză (împreună cu claudiu soare) a volumului de versuri din 1937 de…, în aldebaran, nr. 2-4, 1996, pp. 37-40; claude sernet un jour et un nuit / o zi şi o noapte,prezentare şi traducere din limba franceză (împreună cu claudiu soare) a volumului de versuri din 1938, în aldebaran, nr. 2-4, 1996, pp. 40-41.
ediţii îngrijite (selecţie): ion vinea. moartea de cristal (antologie de versuri; ediţie şi postfaţă de …), ed. vinea, 1995; gheorghe pituţ. celălalt soare (antologie de versuri, ediţie îngrijită de valentina pituţ şi nicolae tzone), ed. vinea, colecţia ediţii definitive, 1998; lucian boz. scrieri, 1.masca lui eminescu (ediţie şi dosar critic: «odiseea tipăririi măştii lui eminescu», de…), ed. vinea, 1998; tudor vianu. arcadia (poem-satiră, ediţie bibliofilă şi prefaţă: «o capodoperă a literaturii române», de…), ed. vinea, 1999; tudor vianu, shakespeare (ediţie bibliofilă îngrijită de…), ed. vinea, 1999; max blecher. întîmplări în irealitatea imediată. inimi cicatrizate. vizuina luminată. corp transparent. corespondenţă (ediţie îngrijită, tabel cronologic şi referinţe critice de constantin m. popa şi nicolae tzone), ed. aius/ed. vinea, 1999; ion caraion. poezii arestate(ediţie şi prefaţă: «bună dimineaţa, domnule caraion», de…), ed. muzeul naţional al literaturii române, 1999; „daniel bănulescu. republica federală daniel bănulescu” (antologie de versuri, ediţie şi postfaţă: «daniel întîiul, regele republicii federale daniel bănulescu», de…), ed. vinea, colecţia „nouăzeci”, 2000; paul daian. softwin (antologie de versuri, ediţie şi cuvînt înainte: «un poet al eşecului», de…), ed. vinea, colecţia „generaţia 80″, 2001; octavian soviany. cartea lui benedict (antologie de versuri, ediţie şi postfaţă: «cuvînt înapoi sau despre „năpîrlirea transcendentului”», de…), ed. vinea, colecţia „generaţia 80″, 2002; iustin panţa, obiecte mişcate, vol. 1 şi 2 (ediţie îngrijită de…), cuvînt de însoţire: mircea ivănescu; prefaţă: mircea martin, ed. vinea, colecţia ediţii definitive, 2003; cristian popescu, caiet de citire şi de caligrafie – fragmente de jurnal (ediţie şi postfaţă de…), ed. vinea, 2003; ion vinea, paradis destrămat / paradiso disperso (ediţie bilingvă româno-italiană; selecţie şi versiune italiană de geo vasile; eseu critic: „desigur, vineo, asta e steaua ta / o stea de întîia mărime…” şi cronologie de nicolae ţone), ed. vinea, 2004; ion caraion, antichitatea durerii, vol. 1 (editie îngrijită de…), ed. vinea, colecţia ediţii definitive, 2005.
ediţii facsimilate/ediţii anastatice (selecţie): urmuz, reproducere anastatică a revistei tipărită de geo(rge) bogza între 1928-1930 la cîmpina (ediţie realizată de…), editura vinea, colecţia «reviste româneşti de avangardă», 1998; ilarie voronca: plante şi animale / cu desene de constantin brâncuşi (ediţie realizată de nicolae tzone şi vladimir pană), editurile vinea/icare, 2001; ilarie voronca: colomba / două portrete de robert delaunay / coperta de sonia delaunay (ediţie realizată de nicolae tzone şi vladimir pană), editurile vinea/icare, 2001; ilarie voronca:ulise / cu un portret de marc chagall (ediţie realizată de nicolae tzone şi vladimir pană), editurile vinea/icare, 2001; stephan roll: poeme în aer liber / desene de victor brauner (ediţie realizată de nicolae tzone şi vladimir pană), editurile vinea/icare, 2001; gherasim luca et trost:dialectique de la dialectique. message adresse au movement surrealiste internatonal (ediţie realizată de nicolae tzone şi vladimir pană), editurile vinea/icare, 2001; punct, reproducere anastatică a revistei interbelice de avangardă, 1924-1925, ediţie realizată de nicolae tzone şi vladimir pană, editurile vinea/icare, 2003.
