spot_img

Revista interculturală bilingvă „Orizonturi culturale italo-române”, un nou număr

De curând, a apărut numărul de iunie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române”, realizat de Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei. Unul dintre subiectele de mare actualitate este iniţiativa înfiinţării Asociaţiei Române a Traducătorilor Literari (ARTLIT), cu scopul principal de a apăra eficient toate drepturile traducătorilor literari din România, dar în special pe cele patrimoniale. Revista e accesibilă la paginile web: www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.

„Prezentăm cititorilor noutăţile pe care le aduce numărul din iunie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.

Ediţia română se deschide cu o serie de teme de interes. Satele din România şi cele din Italia, împreună sub semnul frumuseţii: un interviu cu Fiorello Primi, preşedintele Clubului «I Borghi più Belli d’Italia», care în data de 15 aprilie 2013 a semnat un acord de colaborare cu asociația română omoloagă, „Cele mai frumoase sate din România”. O inițiativă promițătoare, despre care aflăm mai multe în acest dialog.

Condiţia actuală a românilor din Italia reprezintă tema interviului cu profesorul George Teseleanu, fost consul onorific al României la Ancona. „Comunitatea românească se confruntă cu pierderea identităţii culturale, spirituale şi lingvistice, iar atitudinea individualistă a românilor se schimbă foarte greu – consideră intervievatul nostru. O calitate este cea de a se integra cu uşurinţă într-un ţesut socio-economic diferit de cel nativ. Mai ales în aceste momente, problema majoră o reprezintă nu atât integrarea efectivă, cât păstrarea şi întărirea conceptului de demnitate, a consolidării ideii de român bun, serios, cinstit, harnic”.

În ediţia italiană a numărului din iunie publicăm în premieră un fragment din romanul „Vieţile paralele” al Florinei Ilis. Traducătorul Mauro Barindi a realizat un interviu cu autoarea, dedicat acestei cărţi care experimentează un gen „nou”, un fel de ficţiune „documentară” care îmbină documentul cu ficţiunea, dând viaţă documentului şi, pe de altă parte, conferind ficţiunii credibilitate şi autenticitate aproape documentară.

Semnalăm apoi o apariţie ȋn Italia: „Antologia dell’aforisma romeno contemporaneo” („Antologia aforismului românesc contemporan”), traducere de Alina Breje, în colaborare cu Fabrizio Caramagna care semnează şi prefaţa, Editura Genesi din Torino, colecţia Aforisticamente. Volumul, publicat sub patronajul cultural al Academiei Române din Roma și al Asociației Italiene pentru aforism, conţine peste o mie de aforisme şi este prima antologie a aforismului românesc apărutǎ în Italia.

Şi în acest număr propunem un nume al literaturii italiene puţin cunoscut şi netradus la noi: Giuliana Morandini, o prozatoare, eseistă şi critic literar în a cărei scriitură se regăsesc numeroase influenţe ale complexei reţele culturale central-europene din care face parte şi zona din care provine, Friuli.

Rubrica noastră „Restituiri culturale” îl aduce în prim-plan pe Traian Liviu Birăescu (1924-1998), critic literar, eseist şi prozator timişorean. În interviul în format video, realizat de regizorul Victor Popa în 1994, Traian Liviu Birăescu ne dă mărturie despre experienţa de student care l-a avut ca profesor, timp de trei ani, pe Lucian Blaga.

În 23 mai 2013, Episcopia Romano-Catolică Timișoara a găzduit simpozionul „Opera Sf. Gerard de Cenad în context cultural și biografic”, organizat în colaborare cu Universitatea de Vest. Publicăm rezumatele comunicărilor prezentate, ca şi cuvântul de întâmpinare al Excelenței Sale Martin Roos, episcop diecezan de Timișoara. Semnalăm, de asemenea, proiectul de traducere și publicare, în premieră, a celei mai vechi cărți scrise pe teritoriul actual al României: Gerard de Cenad, „Deliberatio supra hymnum trium puerorum ad Isingrimum liberalem” (secolul al XI-lea).

Smaranda Bratu Elian de la Universitatea din Bucureşti ilustrează apoi obiectivele, rezultatele şi perspectivele unui semnificativ proiect româno-italian: „Festivalul de lectură tânără”. Ne aflăm deja în al doilea an în care cinci licee bilingve din România – cele în care, în baza protocolului semnat între Italia și România, se studiază italiana intensiv – sunt implicate în acest proiect cultural cu adevărat promițător. Este vorba despre liceele: „Dante Alighieri” și „Ion Neculce” din București, „Gheorghe Barițiu” din Cluj-Napoca, „Transilvania” din Deva și „Jean Louis Calderon” din Timișoara.

În continuare, îl prezentăm pe poetul şi academicianul brazilian Marco Lucchesi, un îndrăgostit de Eminescu, de Bacovia, de Sorescu, ca şi de Enescu şi de „Mioriţa”. Cărţile sale au fost traduse în română de George Popescu.

Claudio Marinelli este autorul expoziției de fotografii „Macchie italiane”, organizată în luna mai 2013 în Aula festivă a Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timișoara, sub auspiciile Consulatului General Italian. Expoziția este un elogiu al unor locuri, tradiții seculare, instantanee cotidiene elocvente surprinse de sensibilitatea fotografului în Italia Centrală și de Nord. La inaugurarea expoziţiei, Claudio Marinelli a acordat un interviu colegei Felicia Ristea de la Radio Timişoara, partener cultural al revistei noastre, pe care îl publicăm în format audio.

În 2 iunie 2013 a avut loc, la Teatrul Naţional din Timişoara, premiera piesei „Anna Karenina”, în regia Adei Lupu Hausvater. Costumele pentru acest spectacol au fost realizate de Alina Lăţan, designer vestimentar, iar Oana Grimacovschi intră în universul fascinant al  acestui tip de creativitate artistică.

Semnalăm şi ediţia a VI-a a premiului „Marian Papahagi”, acordat anual în apropierea datei de 14 octombrie pentru realizări culturale notabile, care au ca obiect aspecte ale culturii şi civilizaţiei italiene (literatură, lingvistică, critică literară, istorie, politică). Data-limită pentru depunerea candidaturilor: 20 iulie 2013 (data poştei).

Am primit la redacţie o scrisoare deschisă, pe care o publicăm cu plăcere, privind iniţiativa înfiinţării Asociaţiei Române a Traducătorilor Literari (ARTLIT), cu scopul principal de a apăra eficient toate drepturile traducătorilor literari din România, dar în special pe cele patrimoniale.

Ediţia italiană debutează cu două intervenţii legate de un volum recent prezentat la Salonul Internaţional de Carte de la Torino: Emil Cioran, „Lettere al culmine della disperazione” (traducere de Marisa Salzillo, Mimesis Editrice, 2013).

În continuare, o pagină dedicată „Antologiei aforismului românesc contemporan” prezentă şi în ediţia română, după care publicăm textul conferinţei domnului profesor Andrei Marga intitulată „Religione e Stato nell’Europa odierna”, susţinută la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia în 22 aprilie 2013.

Urmează traducerea italiană a interviului cu profesorul George Teseleanu, realizată de Elena Levarda, apoi un fragment inedit din romanul „Vieţile paralele” de Florina Ilis, cu prezentarea şi traducerea lui Mauro Barindi, respectiv un fragment italian inedit din „Minima moralia” de Andrei Pleşu, în tălmăcirea lui Horia Corneliu Cicortş.

Propunem apoi originalul italian al articolului semnat de Smaranda Bratu Elian şi dedicat „Festivalului de lectură tânără” şi un grupaj de versuri din poezia lui Dan Sociu, cu o prezentare şi traducere de Clara Mitola.

Încheiem cu un dialog cu poetul Giulio Bailetti realizat de Eugen Popin, care aduce în atenţie cenaclul literar „Letteratura Spontanea” de la Munchen, găzduit de Institutul Italian de Cultură şi frecventat nu doar de italieni şi germani, ci şi de români şi francezi.”

Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508