La o lună de la Salonul Cărţii de la Paris, bilanţul celei mai mari acţiuni culturale româneşti în Franţa este plin de speranţă. Conform unui comunicat de presă al organizatorului Reed Expositions, «a 33 a ediţie a Salonului Cărţii, cel mai mare eveniment european din domeniul editorial a fost o ediţie eminamente înclinată către internaţional şi a reprezentat un adevărat succes.» Redăm integral textul trimis de Ramona Călin, director adjunct ICR Paris, despre ediţia din acest an a evenimentului parizian:
“Având participarea a 45 de ţări, România fiind ţara invitată de onoare, ediţia de anul acesta a Salonului de Carte a beneficiat de prezenţa a 3000 de autori, a atras peste 190,000 de vizitatori ; o creştere de aproximativ 3 % faţă de ediţiile anterioare. Pentru prima dată, Salonul Cărţii a avut o deschidere populară creativă, prin prezenţa unui ‘Square Culinar’ şi a unui spaţiu dedicat cărţilor de artă şi de colecţie culinară. România a fost reprezentantă prin prezenţa salutară a Domnului Mircea Dinescu, care a fost la înălţime şi a beneficiat de un adevarăt succes public.
Lucrările Salonului au demarat cu ziua editorilor; sub egida CNL şi cu prezenţa nemijlocită a Preşedintelui CNL şi a ICR, reprezentat prin mine. În lucrările deschiderii, Preşedintele CNL a asigurat audienţa, că succesul acestei organizări ca şi speratul succes al Salonului se datorează muncii prestate de-a lungul anilor în relaţia cu domnul HR Patapievici şi a excepţionalei mobilizări a echipei Institutului Cultural Roman, coordonată de către Comisarul Roman , care într-un timp record a reuşit să animeze o activitate culturală bilaterală de înaltă calitate. Ziua editorială a fost organizată în partenariat cu BIEF (Biroul Internaţional al Editurii Franceze) care a adus împreună peste 20 de editori români în prezenţa partenerilor acestora francezi. Editorii români prezenţi au avut prezentări de înaltă ţinută. A fost o zi bogată în schimburi editoriale, şi în fapt o acţiune care are potenţialul să plaseze Salonul Cărţii ca şi o manifestare de relansare a relaţiei editoriale dintre România şi Franţa, şi înscrierea acesteia într-o perspectivă durabilă.
Anul acesta, profesioniştii din lumea cărţii au profitat de multe platforme dedicate editorilor, promovării cărţii şi traducătorilor. Institutul Cultural Român şi Institutul Francez, cu susţinerea CNL au ca obiectiv să accelereze ritmul programelor de traduceri.
Un bilanţ al traducerilor literare din limba română în limba franceză, alcătuit de către Laure Hinckel, consilier CNL lettres roumaines, şi coordonatoarea progamului scriitorilor invitaţi oficial, pe standul CNL, ne arată că ” 298 traduceri au fost publicate în Franţa între 1969 şi 2013. Dintre acestea, 256 de traduceri au fost publicate din anul 1989 până în prezent.
Doar anul acesta, numărul traducerilor a crescut cu 20 de titluri, apărute cu ocazia Salonului Cărţii.
Bineînţeles că intenţia partenerilor este de asigura majorarea acestui potenţial. Pe una dintre primele coperte ale catalogului editorilor participanți la Salon, ICR se afla la loc de cinste, prin datele de contact ale Centrului Național al Cărții alături de programele de finanțare pentru traducere și publicare ale autorilor români în Franta.
Un bilanţ al cifrelor de carte vândută, ne arată că FNAC, partener oficial al Salonului, care a colaborat cu librăria Cărtureşti, pentru distribuţie de carte românească, a vândut cărți în valoare de aproximativ 70.000 de euro; dintre care o mai mare cantitate de carte tipărită în Franţa (bilanţul nu este încă finalizat) Asta fără să luam în calcul cărţile vândute la următoarele edituri: Non Lieu, Somogy, Jose Corti, Zulma, Mercure de France, Gingko, Makaka, Casterman, Gaia, P.O.L., Noir sur Blanc, Editions des Syrtes, Gallimard, Seuil, Denoel, Jacqueline Chambon, Le Visage Vert, Les Belles Letters, L’Espace d’un Instant, Atelier de l’Agneau, Michalon (bilanţ încă incomplet).
Dar beneficiile Salonului Cărţii nu se pot cuantifica pe loc, fiindcă nu vânzările dau măsura succesului, ci stabilirea relațiilor care să ducă la contracte cu editurile franceze. Publicul francez se bucură de bogăţia unor voci noi ale literaturii româneşti, în premieră, alături de ’monştrii sacrii’ tradiţionali, de origine română publicaţi în Franţa. Evenimentele continuă, chiar astăzi, cu studenţi francezi care expun fructele colaborării lor cu literatura românească la ICR şi la Sorbona, şi prin prezenţa unei caravane literare care are loc chiar săptămâna aceasta, la Lyon, Versailles şi Paris.
Nu pot să nu menţionez că dincolo de aceste regăsiri livreşti, « franco-româneşti », Salonul Cărţii mi-a deschis inima şi cu o poveste de viaţă surprinzătoare. Cu câteva zile în urmă, au poposit la biblioteca ICR două doamne, în căutarea unor cărţi de folclor scrise în anii 60 de către un autor român, care lucrase la legaţie, şi făcuse o teză de doctorat despre folclorul românesc, la Paris. De obicei, nu intru în vorbă cu cei care solicită cărţi, dar ceva din prezenţa doamnelor m-a intrigat. Una dintre doamne, în vârstă de 58 de ani, vârstă la care decedase tatăl dumneai, de origine român (autorul cărţilor pe care le solicita) animată de o impulsiune de a îşi descoperi rădăcinile, a vizitat Standul României la Salonul Cărţii, unde s-a adresat unei singure persoane (un domn francez) în legătură cu povestea dumneai de viaţă. Acesta a scris în ziua următoare listei de contacte româneşti, şi aşa, doamna a intrat în legătură cu fratele dânsei vitreg, inginer în Germania… Aceste întâmplări, dincolo de obiectul concret al diplomaţiei culturale, pe care îl conţin indirect, fac, alături de serile de lectură de la librăria « Ecume des Pages » , de pe Boulevard Saint Germain des Pres, înainte şi după Salon, ca România să fie din nou în familia ei de suflete literară, la Paris.
Un alt beneficiu important este acela al apariţiilor în presă, cu aproximativ 200 de pagini scrise cu rigurozitate despre literele româneşti, cu emisiuni literare televizate la Televiziunea Naţională Franceză şi pe Chaine Parlementaire, şi cu anunţuri pe LCI şi France Televisions în timpul zilelor Salonului Cărţii. De asemnea, reflectorul pus pe biblioteci şi colaborarea dintre acestea, au pus în prim plan cultura românească şi vigoarea cu care aceasta iese din lunga sa perioadă de tranziţie post comunistă. Librăriile pariziene ’tapetate’ cu carte românească şi paginile dense despre literele româneşti, în peisajul mass mediei franţuzeşti, reflectă recunoştinţa culturii româneşti la Paris.
Nu pot să închei acest bilanţ iniţial, fără să citez descrierea plină de sensibilitate a domnului Jean Francois Colosimo, Preşedintele Centre National du Livre, cu care am avut cea mai fructoasă colaborare « Toate visurile imperiale ale Vechiului Continent, au reusit sa se naruie, intr-un fel sau altul, in marea campie a Dunarii. Geniul romanesc este nascut din aceasta ireductibilitate. Dar a stiut de asemenea, sa se hraneasca din totalitatea acestor confluente, si sa perpetueze astfel prisma romanitatii, care s-a visat uneori latina, alteori bizantina, sau slava. Spiritul de rezistenta al ortodoxiei, si chemarea la Libertate a Iluminismului au fost sigiliul istoric al acestei aventuri singulare, a acestei cautari a Universalitatii, mereu reinoite. Astfel, nu e o surpriza ca vizitele dus intors Bucuresti-Paris, Paris –Bucuresti nu sunt decat vizite de vecinatate, mai precis de rudenie … Cei douazeci si sapte de autori, gazduiti astazi la Paris, la invitatia Institutului Francez, a Institutului Cultural Roman si a Centrului National al Cartii, in numele ministerului Culturii din Franta, sunt deasemenea scriitori majori. Ei nu ne povestesc doar despre Romania. Ei ne povestesc chiar despre lume, in ansamblul ei. Lumea, asa cum este ea. Lumea , asa cum vine. O lume pe care o impartasim mai bine cu ei intr-un dialog, care, fiind gardianul unei vechi traditii , este purtatorul unui viitor mai bun».
Ramona Calin – « Commissaire Général Lettres roumaines
La Roumanie se LIVRE – Salon du Livre Paris 2013 »
