În excelente condiţii grafice apare amplul volum (250 de pagini format A4), din Contact internaţional, revistă de cultură, care apare la Iaşi, sub egida World Academy of Letters şi are ca editor Fundaţia Culturală „Atma” (fondatori: Liviu şi Julieta Pendefunda). Numerele lunilor iulie, august şi septembrie 109-111 (vara 2013) cuprind texte teoretice şi critice, material poetic şi proză, eseuri dominate de semnături de marcă ale culturii universale. Sumarul bogat, aria largă de cuprindere, omagiul adus istoriei spiritului, paşii viitorului şi speranţa că o cultură nu moare şi nu poate fi ucisă, iată câteva, doar câteva cuvinte, despre minunata revistă a cărei nouă serie impresionează în continuare şi reprezintă un model pentru multe dintre revistele de renume, dar învechite prin context şi rutină a sumarului. Cu apariţie trimestrială, parcurgând această revistă, în care nu eşti singur, te simţi înconjurat de cei care te pot ajuta la construcţia unui uriaş templu al culturii. Aici statuia Înţelepciunii sălăşluieşte la altar. O ofertă generoasă, îndemnând, în perspectivă, la meditaţie şi la lucru. Bogat ilustrată revista oferă momente de respiro coloristic bine plasate în densitatea textelor.
Mihai Cimpoi (Eugen Simion, un spirit al totalităţii), Augustin Buzura (Drumul cenuşii), George Popa (In principio fuit Eminescu), Constantin Coroiu (Poeţii în dialog), Liviu Pendefunda (Bagheta Magicului), Constantin Pricop (Aproximări asupra literaturii de peste Prut), Ioan Holban (Femeie tristă, poesia), Constantin Dram (Un drum spre un alt veac), Gheorghe Andrei Neagu (Lacrimi violate), Emanuela Ilie (Doru Maximovici – poesie şi suferinţă), Cătălin G. Rădulescu (Pisica neagră), Boris Marian (Povestirile Marelui Urs), Valeria Z. Paraipan (Îmblânzitorul de fiare), alături de Dumitru Vacariu (Strămoşii omului), Bogdan Constantin Dogaru (Francmasoni în fruntea Arhivelor Statului) şi piesa de teatru Viaţa lumii a dramaturgului macedonean Goran Stefanovski sunt tot atâtea lecturi memorabile. Multă poezie, de subtilă trăire şi sensibilitate semnează Adam Puslojic, Horia Zilieru, Adrian Alui Gheorghe, Emil Brumaru, Rudyard Kipling, Arturo Onofri şi Leonardo Sinisgalli (în prezentarea şi traducerea lui Geo Vasile), Vinicius de Moraes, Alfred de Vigny, Vladimir Mayakovsky, Iulia Haşdeu, Marian Gh. Benga, Crina Popescu, Doina Drăguţ, Francisc Al, Elena Armenescu, Dan Hudescu, Cristinel C.Popa şi Dan Cumpătă, Petru Solonaru, Lucia Olaru Nenati , Mihai Batog-Bujeniţă; interviuri cu Eugen Barbu şi Christian Montesinos, cronici despre cuvintele cromatice ale picturii româneşti şi universale (Valentin Ciucă, Maria Hatmanu, Elleny Pendefunda, Luigi Attardi, Radu Călin Georgescu şi Florin Ioan Stoenescu) şi pagini de bibliotecă prezentate de Al. Florin Ţene, Mariana Vicky Vârtosu şi Julieta Carmen Pendefunda completând fericit actul de cultură al volumului. Multe dintre texte sunt şi în engleză, spaniolă, portugheză, greacă, rusă sau italiană.
Prin ţinuta sa editorială, revista este competitivă în context european. Hârtie de lux, grafică de excepţie şi intenţii deopotrivă: „Orice revistă trebuie să fie un proiect, să aibă un mesaj ascuns sau vizibil, dar nu se poate impune prin anonimatul amorf al unui amestec indigerabil de texte; Contact internaţional a avut şi are în continuare acelaşi scop hermeneutic, un mesaj direcţionat spre minte şi inimă”, spune directorul revistei Liviu Pendefunda care îşi doreşte număr de număr o revigorare a valorilor spiritualităţii româneşti indiferent unde s-ar afla aceasta, foarte multe alte reviste care au apărut în ultimul timp luând adeseori revista ieşeană ca model ideatic şi estetic.
