Luni, 15 aprilie 2013, în ciclul “Conferințele Ateneului Român”, o temă incitantă: „Transdisciplinaritatea – unitatea cunoașterii, condiție a demnitătii umane”. Invitat – academicianul Basarab Nicolescu, partener de dialog: profesorul Adrian Cioroianu. Seara a fost deschisă, ca de obicei, de domnul Andrei Dimitriu, Director General al Filarmonicii “George Enescu”, care a rostit cuvântul de întâmpinare. Mesajul domnului Philippe Gustin, Ambasadorul Franței în România, pentru Basarab Nicolescu, numit “Ambasadorul Transdisciplinarității în Lume”, a fost citit de Samuel Richard, Consilier de rangul II în cadrul Cancelariei diplomatice. Pianistul Viniciu Moroianu i-a oferit invitatului tradiționalul dar muzical al Filarmonicii.
Cei care au presupus, mai mult sau mai puțin temători, că vor asista la un schimb de idei savante între profesori au constatat că a fost mai mult decât atât: da, o conferință dar una deloc tipică; da, o învățătură dar una pe care mulți au așteptat să o primească. La început, conversație între doi prieteni, blândă și ușor plutitoare. Curând, un dialog purtat simplu și firesc cu tăcerea fiecăruia dintre cei prezenți în Sala Mare a Ateneului Român. Spiritul dialogului există! Transdisciplinaritatea este pentru toată lumea!
Cultura dialogului este, de altfel, “asul” transdisciplinarității: dialog între peste 8.000 de discipine academice, între oameni, între naţiuni, între culturi, între științe și religii. „Atitudinea transculturală și transreligioasă – consideră academicianul Basarab Nicolescu, cel care a formulat metodologia transdisciplinară – este înscrisă în adâncul ființei noastre, care este transnaţională. Noi suntem toţi cetăţeni ai Terrei. Ar trebui instaurată o cetăţenie a Terrei aşa cum am preconizat în Manifestul Transdisciplinarităţii(1).“
„Lumea este vie și în continuă schimbare. Structurată pe niveluri, Realitatea este multiplu rațională, iar ceea ce permite rațiunii noastre să se miște de la un nivel la altul este logica terțului inclus.“ mai spune profesorul Basarab Nicolescu.
Necesitatea logicii terțului inclus este una din cele trei axiome ale transdisciplinarității, împreună cu exitenţa nivelurilor de Realitate ale Subiectului şi ale Obiectului, și nevoia de complexitate. „Disoluţia sacrului în lumea de astăzi se explică prin disoluţia noţiunii de «Realitate». Știința și conștiința sunt cei doi piloni ai viitoarei democrații universale, responsabilitatea noastră fiind terțul inclus, care unește știința și conștiința. Crucială este dimensiunea spirituală a democraţiei, negocierea cu incognoscibilul ireductibil, cu sacrul. În metodologia transdisciplinară există un Terţ Ascuns, raţional dar nu raţionalizabil. El este garanţia toleranţei; avansul tehnologic fără o evoluţie spirituală nu poate duce decât la auto-distrugerea speciei umane.“
Basarab Nicolescu lansează avertismentul că „pentru prima dată în istoria umanităţii, conflictele inevitabile pot duce la dispariţia speciei umane, în acest secol; un nou model de civilizaţie poate face faţă poli-crizei mondiale iar această nouă civilizaţie trebuie să fie fondată pe unitatea cunoaşterii, condiţie a demnităţii umane.“ Înțelegem că accentul trebuie să fie deplasat de la securitatea militară la securitatea mediului. De asemenea, este imperios necesar să ne învățăm copiii cum funcţionează lumea în care trăiesc.
Român și francez, Basarab Nicolescu și-a exprimat convingerea că „românii vor rezerva surprize de talie în viitor, pe plan spiritual. Argumente: un folclor fără egal, încă viu, și geniul transgresiunii – prezent la Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu, Vintilă Horia, Andrei Şerban, Mircea Cantor și încă mulți alții.“
Cu ocazia conferinței, a avut loc, în prezența autorului, și lansarea, în România, a cărții “Théorèmes poétiques / Teoreme poetice”. Ediție bilingvă bibliofilă, apărută recent la Curtea Veche Publishing, cartea este ilustrată de graficianul Mircia Dumitrescu.
„«Teoreme poetice», spune Basarab Nicolescu, e o carte cu destin singular. În Franţa, Belgia, Mexic s-au reprezentat spectacole cu texte din Teoreme, cu acompaniament muzical şi chiar cu dansuri indiene (la UNESCO).“ Pentru autor, experienţa scrierii Teoremelor a fost „o fascinantă lectură în interiorul procesului scrierii“.
Dar al Luminii, revelație a Adevărului, șoapte dintr-un alt Nivel de Realitate trimise prin canalul deschis de Miracol, Teoremele descoperă căutătorului puterea din spatele întrebărilor. Răspunsul se definește prin chiar nevoia întrebării.
Vorbind despre carte, academicianul Eugen Simion a spus: „cugetările depășesc comunicarea «albă» a omului de știință; autorul a unit limbajul științelor exacte cu acela care trăiește numai prin aproximații, al poeziei“.
Seara s-a încheiat cu o prelungită sesiune de autografe, în decorul expoziției de gravură a reputatului artist Mircia Dumitrescu, pe care Basarab Nicolescu îl consideră „un geniu generos şi modest; opera sa este numele lui“.
Emoționat, academicianul Basarab Nicolescu a mărturisit: „ce se întâmplă astăzi îmi întărește convingerea că România este altfel: conferință, lansare de carte, expoziție – un minunat eveniment transdisciplinar.“
Printre personalitățile prezente la Ateneul Român s-au numărat: acad. Arhiepiscop Mitropolit IPS Ioan Robu de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, acad. Eugen Simion, acad. Maya Simionescu, acad. Solomon Marcus, acad. Mircia Dumitrescu, Anna Maria Orban, Magda Cârneci, Radu Cârneci.
Cristina Poterășoiu
(1) Carta (Manifestul) Transdisciplinarității, Arrábida, Portugalia, 6 noiembrie 1994
Comitetul de redactare: Lima de Freitas, Edgar Morin și Basarab Nicolescu
„[…] Articolul 8: Demnitatea ființei umane este atât de ordin planetar cât și cosmic. Apariția ființei umane pe pământ este una din etapele istoriei Universului. Recunoașterea Terrei ca patrie a tuturor ființelor umane este unul din imperativele transdisciplinarității. Fiecare ființă umană are dreptul la o naționalitate, dar locuind pe Pământ este și o ființă transnațională. Recunoașterea de către dreptul internațional a acestei duble apartenențe – la o națiune și la Terra – este una dintre finalitățile cercetării transdisciplinare.
[…] Articolul 13: Etica transdisciplinară respinge orice atitudine ce refuză dialogul și dezbaterea, indiferent de originea acestei atitudini – fie ea de ordin ideologic, scientist, religios, economic, politic, filosofic. Cunoașterea împărtășită ar trebui să ducă la o înțelegere împărtășită, fondată pe respectul absolut al diversităților colective și individuale, unite prin viața comună pe una și aceeasi planetă.
Articolul 14: Rigoarea, deschiderea și toleranța sunt caracteristicile fundamentale ale atitudinii și viziunii transdisciplinare. Rigoarea în argumentație, care ia în seamă toate datele existente, este cea mai bună barieră în calea derivelor posibile. Deschiderea implică acceptarea necunoscutului, neașteptatului și imprevizibilului. Toleranța este recunoașterea dreptului de a susține idei și adevăruri contrare acelora pe care le împărtășim noi înșine. […]“
Notă:
Conferința-dialog “Transdisciplinaritatea – unitatea cunoașterii, condiție a demnitătii umane”, din 15 aprilie 2013, de la Ateneul Român, a fost cea de-a 222-a conferință în domeniul Transdisciplinarității susținută de academicianul Basarab Nicolescu.
Alte conferințe au avut loc la Vatican, în Germania, Portugalia, Tailanda, Grecia, Franța, Canada, Brazilia, Venezuela, Siria, Elveția, Liban, Belgia, Maroc, Rusia, Portugalia, Turcia, Africa de Sud, Austria, Țara Bascilor, România (Iași, București, Cluj-Napoca, Ploiești, Sibiu) și Republica Moldova.
