De curând, a apărut numărul de aprilie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române”, realizat de Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei. Cititorii vor găsi mărturii-document dedicate Timişoarei, prin dialoguri şi portrete cu personalităţi de seamă ale urbei, din diferite domenii, informaţii despre volumul “Mircea Eliade. Le forme della Tradizione e del Sacro (Mircea Eliade. Formele Tradiţiei şi ale Sacrului)”, îngrijit de Giovanni Casadio şi Pietro Mander, apărut în 2012 la Edizioni Mediterranee din Roma, despre dezbaterea organizată de Institutul Goethe la începutul lunii martie– Traducătorul literar în Europa de Sud-Est: situaţia actuală şi perspective, despre cele patru pobleme ale “traducătorului literei” ş.a.m.d.
„Prezentăm cititorilor noutăţile pe care le aduce numărul din aprilie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.
Ediţia română propune o nouă rubrică: „Restituiri culturale”. Prin preţioasa colaborare a regizorului timişorean Victor Popa, din acest număr publicăm săptămânal, în format multumedia (video şi audio), o serie de mărturii-document dedicate Timişoarei, prin dialoguri şi portrete cu personalităţi de seamă ale urbei, din diferite domenii – literatură, muzică, arte plastice, ştiinţă – dar şi cu nume de marcă din alte zone ale ţării. Este o nouă modalitate prin care, în cadrul rubricii noastre permanente „Obiectiv Timişoara”, susţinem candidatura oraşului de pe Bega la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Începem cu Octavian Paler vorbind despre spiritul Timişoarei. Vă invităm să ne urmăriţi!
Urmează recenzia Constantinei Raveca Buleu la volumul „Mircea Eliade. Le forme della Tradizione e del Sacro” („Mircea Eliade. Formele Tradiţiei şi ale Sacrului”), îngrijit de Giovanni Casadio şi Pietro Mander, apărut în 2012 la Edizioni Mediterranee din Roma, sinteză a lucrărilor congresului organizat în 2007 la Perugia, cu ocazia centenarului naşterii marelui istoric şi filosof al religiilor. În continuare, eliadistul italian Giovanni Casadio se opreşte asupra volumului semnat de Mihaela Gligor, „Între filosofie şi medicină. Folclorul medical în viziunea lui Mircea Eliade şi Valeriu Bologa” (2012), dedicat schimbului epistolar dintre Mircea Eliade şi medicul și folcloristul ardelean Valeriu Lucian Bologa (1892-1971), care a fost profesor de istoria medicinei și farmaciei la Facultatea de Medicină din Cluj și fondator al școlii științifice locale împreună cu maestrul său, francezul Jules Guiart.
Pe 14 martie, la librăria Bastilia din Bucureşti a avut loc dezbaterea organizată de Institutul Goethe – „Traducătorul literar în Europa de Sud-Est: situaţia actuală şi perspective”, primul, se pare, dintr-o serie de evenimente similare ce se vor desfăşura pe parcursul anului 2013. Cerasela Barbone ne prezintă o sinteză a intervenţiilor lui Ciprian Şiulea, jurnalist şi traducător, Andy Jelčić, vicepreşedintele Consiliului European al Asociaţiilor Traducătorilor Literari (CEATL), şi Peter Bergsma, preşedintele Reţelei Europene a Centrelor Internaţionale pentru Traducători (RECIT).
Prin colaborarea cu revista „tradurre. pratiche teorie strumenti”, propunem cititorilor noştri un interesant articol de Alberto Bramati, pornind de la reflecţia asupra traducerii, caracterizată prin opoziţia dintre sens şi literă.
Publicăm apoi partea a doua a „Scurtăturilor” lui Umberto Saba, în traducerea Doinei Condrea Derer, şi două proze scurte în stilul caracteristic lui Stefano Benni, cu traducerea lui Laszlo Alexandru.
De curând, Asociaţia de Tenis a Statelor Unite a selecţionat grafica realizată de Diana Toma pentru campionatul US OPEN 2013. De origine din Timişoara, artista locuieşte acum în Statele Unite şi, în interviul realizat de Oana Grimacovschi, ne vorbeşte despre experienţele şi reuşitele ei profesionale, dar şi despre noile proiecte pe care le are pentru acest an.
Marian Rădulescu ne arată apoi că în filmul „Evanghelia după Matei” al lui Pier Paolo Pasolini se poate intui acel ceva imposibil de explicat care este partea „apofatică” de taină şi poezie a operei sale, remarcată şi de monahul Nicolae Steinhardt.
Zsuzsanna Kopeczny, arheolog la Muzeul Banatului din Timişoara, evocă multiplele legături culturale ale Timişoarei cu Italia în Evul Mediu, iar Anca-Domnica Ilea analizează regresia spre alte regnuri la Dino Buzzati şi Contele de Lautréamont.
Ediţia italiană debutează cu o prezentare a lui Andrei Pleşu, care nu a fost tradus până acum în italiană, ca şi a cărţii sale „Despre frumuseţea uitată a vieţii”.
Urmează traducerea recenziei sus-menţionate a cercetătoarei Constantina Buleu, ca şi originalul italian al recenziei profesorului Giovanni Casadio.
În continuare, o privire asupra felului în care Timișoara se pregătește pentru competiția Capitale Europene ale Culturii, care poate determina dezvoltarea și revigorarea orașului prin intermediul culturii. Totul într-un interviu cu Lavinia Simion, consilier în cadrul Direcţiei Comunicare, Compartimentul Instituţii Culturale de la Primăria Timişoara.
Propunem apoi „Psalmul leprosului” de Benjamin Fundoianu tradus pentru noi de Irma Carannante şi prezentat de Giovanni Rotiroti, un fragment italian inedit din romanul „Moartea unui dansator de tango” de Stelian Tănase, cu prezentarea şi traducerea lui Mauro Barindi, respectiv un fragment italian inedit din romanul „Parohia” de Dan Coman, cu o prezentare şi traducere de Clara Mitola.
Urmează apoi un articol de Walter Scudero, autorul unui recent volum despre canonicul italian Rogerius (Ruggero di Puglia), cel care ne-a lăsat poemul „Carmen Miserabile super Destructione Regni Hungariae per Tartaros facta” („Cântec de jale despre distrugerea Regatului Ungariei de către tătari”), un document cu valoare europeană excepţională, singurul scris de un martor ocular la invazia mongolă (tătară) din 1241-42, care a înspăimântat Europa, pustiind Rusia, Polonia, Transilvania şi Ungaria, provocând distrugeri mari şi la Oradea (locuitorii sunt măcelăriţi fără milă, arhivele arse, orăşelele şi cetatea devastate). Publicăm, în prima traducere italiană realizată în 2012, capitolul care tratează tocmai devastarea cetăţii Oradea.
Încheiem cu un grupaj de versuri ale poetului şi criticului literar Stefano Raimondi.”
Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei
