La Editura Timpul a apărut volumul de poezie „Neînstruniri” de Livia Ciupercă.
“La apariţia recentului volum de versuri: Neînstruniri (Ed. Timpul, Iaşi, 2013), autoarea Livia Ciupercă se justifică, considerând că „uneori, nevoia de protecţie a sinelui pare a se găsi în umbra ta; aşa se explică şi naşterea acestor versuri, cărora le-am dat aripi să zboare”. Să fie vorba de frământări ale dublului eu?! Între „coborârea în abis” şi/sau „zborul icarian”? Ce e drept, Livia Ciupercă ne-a obişnuit: fie să „îşi ia rolul în serios”, propunând „o interpretare cât se poate de aplicată, presărată cu judecăţi de valoare tranşante, dar şi cu intenţii revalorizatoare”, în monografia Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti (1996), „una dintre cărţile importante despre un subiect <uitat>, o cercetare temeinică a vieţii şi operei <huliganului duios>” (în viziunea apreciatului critic IOAN HOLBAN), fie ne „invită la o apropiere sentimentală de marile opere (ale literaturii române), într-un stil patetic exprimând o iubire constantă pentru literatură şi slujitorii ei”, în volumul Jurnal de dascăl. Crochiuri lirice, ediţia 2000 (conform aprecierii distinsului prof. univ. dr. Liviu LEONTE), fie „cartografiază… un teritoriu catalogat, de regulă, drept un fel de Cenuşăreasă a literaturii române acela al dramaturgiei actuale”, în volumul Terapeutica teatrului românesc, ediţia 2010 (conform aprecierilor criticului literar EMANUELA ILIE), fie „intră în spaţiul realităţii, al istoriei, propunând cititorilor avizaţi, la capătul unui efort susţinut”, monografia Pe urmele lui Paul Bujor, ediţia 2010 (printr-un expozeu entuziast, semnat de ELENA MĂNUCĂ), fie, în 2011, ne oferă „impresii despre autori din generaţii şi stiluri diferite, dar uniţi toţi sub semnul valorii şi al aprecierii în memoria cititorilor”, în volumul Emoţii (în viziunea distinsei conf. univ. dr. NOEMI BOMHER), fie ne propune o „călătorie temerară, în care zbuciumul sufletesc devine suspendare între datorie şi iubire de neam…” (după cum apreciază LIDIA PIRCĂ, în comentariul la volumul O carte cât o Istorie, 2012). Şi exemplele pot continua. În adevăr, Livia Ciupercă este „preocupată, concomitent, de cotidian şi de etern,… caută spaţiul prin care imperfecţiunea se decantează în desăvârşire”, iar emoţia lirică „reverberează în reflecţie şi maximă…” (după cum apreciază criticul literar CRISTINA CHIPRIAN) „Fulguie-n mine spasm sidefiu, / pentru Tine, Zi a binecuvântării, / însorită, înstelat surâzândă, / oborând şi lenea, şi falsurile, / şi dublul ochi al răului / din mine, din tine, din noi…” (Zilei de azi) Vă aşteptăm, cu drag, la recenta lansare de carte, pentru a constata că Livia Ciupercă, „prin dedicaţiile din Neînstruniri, propune un epic transfigurat, îmbrăcat în numeroase gerunzii şi sentinţe uşor oraculare, prinse într-un dans în care ludicul face legea…”, după cum subliniază distinsul poet CASSIAN MARIA SPIRIDON, în postfaţa, la recentul volum.” – Ela Martac