La Editura Compania a apărut volumul “Falimentarea naturii. Negarea limitelor planetei” de Anders Wijkman şi Johan Rockström, traducere de Vlad A. Arghir, prefaţă de Călin Georgescu.
“La mai bine de 20 de ani după ce părăsisem Parlamentul Suediei şi după ce lucrasem substanţial şi entuziast la Crucea Roşie, la Societatea Suedeză pentru Conservarea Naturii, la Agenţia Suedeză pentru Cooperarea în Cercetare cu Ţările în Curs de Dezvoltare (SAREC) şi în Programul pentru Dezvoltare al ONU (UNDP), am fost invitat în 1998 să candidez la Parlamentul European din partea Creştin Democraţilor suedezi (KD). Nu a fost o decizie uşoară. Nu mai fusesem activ în politică de mai bine de 20 de ani şi cunoştinţele mele despre politica Partidului Creştin Democrat erau limitate. Cu toate acestea, în cursul colaborărilor mele cu organizaţii precum Crucea Roşie şi Naţiunile Unite, m-am întâlnit cu probleme care necesitau schimbări în structuri politice atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Mi-am dat seama că, dacă voiam cu adevărat să mişc lucrurile – fie că era vorba de mobilizarea resurselor pentru prevenirea unor dezastre, fie pentru a obţine o legislaţie mai severă în vederea reducerii poluării şi risipei, şi o protecţie mai eficientă a pădurilor şi a rezervelor piscicole ale lumii, sau pentru a încerca noi abordări în reducerea sărăciei –, lucrul era posibil numai şi numai prin intermediul politicii.
După ce am acceptat să candidez, mi-am stabilit o platformă de lucru. Ţelul meu principal era creşterea gradului de conştientizare a dilemelor legate de dezvoltarea convenţională şi nevoia de a crea un model economic mai durabil. După părerea mea, aceste lucruri nu ar fi trebuit să fie subiecte de partizanat politic. Mesajul pe care îl transmitea ştiinţa era limpede : spaţiul necesar vieţii biologice pe planetă este limitat pentru toate speciile, inclusiv pentru cea umană. A negocia aceste condiţii în termeni politici convenţionali era fundamental greşit şi eram, de aceea, hotărât să sprijin partidele de centru-dreapta să adopte o atitudine mai proactivă în aceste direcţii. Succesul meu a fost limitat. În ceea ce priveşte influenţa asupra legislaţiei la nivel european, eram destul de mulţumit de eforturile mele atât în privinţa problemelor climatice, cât şi a energiei. Influenţa mea asupra politicilor creştin democrate însă, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, a rămas modestă. Profund dezamăgit, am ieşit din politică în 2009.” (Anders Wijkman )
Anders Wijkman este consultant la nivel înalt al Institutului pentru Mediu din Stockholm (Suedia) şi vicepreşedinte al Clubului de la Roma. A fost membru al Parlamentului suedez şi al Parlamentului European, secretar general al Crucii Roşii din Suedia, director general al Agenţiei Suedeze pentru Cooperarea în Cercetare cu Ţările în Curs de Dezvoltare, precum şi secretar general adjunct al ONU şi director de politici al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Wijkman este membru al Academiei Regale de Ştiinţe a Suediei şi al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă.
Johan Rockström este profesor de gestiunea resurselor naturale la Universitatea din Stockholm şi director executiv al Centrului pentru Rezilienţă din Stockholm. Este recunoscut pe plan mondial ca savant în domeniul sustenabilităţii. Recent a condus, de exemplu, fundamentarea conceptului de limite planetare pentru dezvoltarea umană în perioada actuală de schimbări globale rapide. Rockström este copreşedinte al Future Earth, o iniţiativă internaţională în cercetarea sustenabilităţii la nivel global.
