De curând, a apărut numărul de martie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române”, realizat de Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei.
„Prezentăm cititorilor noutăţile pe care le aduce numărul din martie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.
Ediţia română se deschide cu evocarea lui Umberto Saba la 130 de ani de la naştere. Saba este cunoscut publicului din România mai ales ca poet şi mai puţin ca prozator, deşi este autorul a circa două mii de pagini de proză. În 2012, revista noastră a publicat, în traducerea eminentei italieniste Doina Condrea Derer, ciclul de povestiri Evreii. Începând din acest număr, publicăm o altă importantă culegere, Scorciatoie e raccontini (Scurtături şi istorioare), 1934-1948, care reprezintă una dintre cele mai inovative opere ale scriitorului triestin.
Stefano Benni este un scriitor ale cărui cărţi au fost traduse în 25 de ţări, dar sînt încă necunoscute publicului român. Încercăm să umplem aici o lacună, în traducerea lui Laszlo Alexandru.
Sub titlul „Cred în utopia unei literaturi libere şi cosmopolite”, urmează un interviu cu scriitorul Fabio Stassi şi un fragment în avanpremieră din romanul său Ultimul dans al lui Charlot, care va apărea în curând la Editura Polirom, în traducerea Ceraselei Barbone.
Pornind de la publicarea în Italia a volumului „Catene e terrore” („Lanţuri şi teroare”) de Arhiepiscopul greco-catolic Ioan Ploscaru, am realizat un interviu cu preotul Vasile Barbolovici, Protopop greco-catolic de Triveneto, despre semnificaţia acestei mărturii, ca şi despre situaţia actuală a Bisericii Române Unite.
Semnalăm apoi volumul Isus între tâlhari (Editura Litera 2012) semnat de Grigore Arbore, unul dintre istoricii de marcă ai artei occidentale, stabilit din 1987 în Italia.
Anca-Domnica Ilea ne arată apoi ce au în comun doi autori aparent diametral opuşi precum prozatorul italian Dino Buzzati şi poetul francez Isidore Ducasse, Conte de Lautréamont, cel care a scris Cânturile lui Maldoror (Les chants de Maldoror). Studiul abordează aspecte foarte variate ale surprinzătoarelor similitudini dintre cei doi scriitori.
În continuare, Iosif Mihailo propune un interesant studiu pornind de la faptul că în România, şi în speţă în Banat, mai există încă aplicaţii ale etnografiei, obligând şi responsabilizând designerii contemporani.
Elena Pîrvu evocă apoi istoria comunităţii italiene din Craiova, stabilită în oraş şi în împrejurimile sale începând din anul 1850 şi provenind, în cea mai mare parte, din Friuli.
Anunţăm, de asemenea, că în perioada 20-21 septembrie 2013, secţia de Limba şi literatura italiană a Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova organizează simpozionul internaţional „Discurs şi cultură în limba şi literatura italiană”. Termenul de înscriere şi de trimitere a titlului şi a rezumatului este 30 iunie 2013.
Ediţia italiană debutează cu o introducere a episcopului Virgil Bercea la volumul menţionat mai sus, Catene e terrore, de Arhiepiscopul greco-catolic Ioan Ploscaru, urmată de traducerea interviului cu preotul Vasile Barbolovici.
Margherita Ganeri, profesor de literatură italiană contemporană la Universitatea din Calabria, îl evocă apoi pe Umberto Saba.
Urmează originalul interviului cu scriitorul Fabio Stassi şi un grupaj de versuri de Octavian Paler traduse de Magda Arhip şi prezentate de Giovanni Rotiroti.
În continuare, un fragment italian inedit din romanul „Interior” de Constantin Fântâneru, cu o prezentare şi traducere de Mauro Barindi.
Propunem apoi un studiu al Emiliei David dedicat dramaturgiei lui Vişniec şi o recenzie semnată de Giovanni Ruggeri şi focalizată pe prezenţa României în „Noul Atlas Istoric Zanichelli 2013”.
Publicăm apoi studiul Elenei Pîrvu vizând comunitatea italiană din Craiova şi un grupaj de versuri ale poetului Enrico D’Angelo, sub semnul spiritualităţii ortodoxe.” – Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei
