Scriitorul şi publicistul Nicolae Prelipceanu (Director de imagine al USR) oferă o replică la acuzaţiile şi comentariile făcute la adresa Uniunii Scriitorilor din România de reporterii Cristian Delcea şi Mihai Voinea în publicaţia Adevărul de weekend (9 februarie 2013) Redăm integral dreptul la replică:
În numărul trecut al publicaţiei Adevărul de weekend se dă o mare importanţă unui subiect legat de Uniunea Scriitorilor din România, care ar fi fost „cotropită de impostori”. Justificarea acestui atac ar fi că pensionarilor membri ai USR li se acordă de către stat o bonificaţie de jumătate din pensie, dar nu mai mult de două salarii minime. Amănunt care i-a interesat, desigur, pe mulţi dintre cei care şi-au făcut cereri de intrare în USR, dar, dat fiind că USR are propriile sale criterii de primire a noilor membri, rezultatul nu a fost întotdeauna cel scontat. Există, fireşte, probabil, şi destui impostori pătrunşi în USR printre filtrele care li s-au pus, şi anume aprobarea de către o filială, trecerea printr-un concurs de dosare (cuprinzând volumele editate, recomandările unor membri consacraţi, cronici şi recenzii la cărţi) în faţa unei comisii de validare şi abia apoi confirmarea primirii în Uniune de către Consiliul USR.
Trebuie să se ştie de la început că USR nu este asociaţia scriitorilor geniali, ci a unor scriitori care-şi exprimă dorinţa de a face parte din aceasta. E drept, alături de Ana Blandiana, Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Eugen Simion, ca să cităm doar câteva nume consacrate, fac parte din USR şi scriitori mai puţin cunoscuţi în media noastră brusc interesată de soarta lor, ba chiar, cine ştie cum, şi cei citaţi de ziarul respectiv.
În ce priveşte citatele scandaloase oferite cu dărnicie publicului, dacă ziaristul dorea să fie corect ar fi trebuit, poate, să ofere şi contraponderea lor, din opera unor scriitori de suprafaţă. Lăsând la o parte faptul că nici nu ştim dacă, de pildă, citatele scabroase alese de Adevărul de weekend sunt extrase din volume pe care scriitorul respectiv, în necunoştinţă de operă a americanului comparat cu Henri Miller, le tipărise şi le introdusese în dosarul de primire al acestuia în USR. Apoi, oricând şi oriunde se vor putea găsi nişte marginali pe care ziaristul sau cel interesat să-i ia drept exemplu pentru a-şi demonstra ipoteza dinainte formulată.
Cât despre primirile din ultimii ani, a fost reînfiinţată stagiatura tocmai pentru a-i descuraja pe cei al căror singur scop când cereau să intre în USR era jumătatea de pensie în plus, acordată de stat creatorilor. Pentru o corectă informare, USR are filtre de primire dintre cele mai aspre, în comparaţie cu celelalte uniuni. În USR, condiţia celor două cărţi publicate este necesară dar nu neapărat suficientă, existând şi cazuri de autori cu zece cărţi publicate, care nu au acces în uniune din cauza calităţii îndoielnice a literaturii practicate în acele cărţi.
E destul de pilduitor faptul că un scriitor care a fost cândva vicepreşedinte ale USR, şi l-am numit pe dl Florin Iaru, care, atunci, era de negăsit la uniune, nelegându-şi numele nici de cel mai mic proiect al USR din anii când primea salariul de vicepreşedinte, atacă absenţa preeşdintelui actual care, chiar stând mult timp la Paris, este prezent la sediul USR de fiecare dată când este nevoie, în afara comunicării directe, de fiecare zi, cu cei dela sediu.
Cât despre scriitorul ”despre care se vorbeşte”, sau aşa crede domnia sa, pentru că e tradus, cu subvenţii ale statului român, prin ICR, în nu ştiu câte limbi, acesta nu este cel mai bun exemplu de abţinere de intrare în USR. Alţi scriitori din aceeaşi generaţie, traduşi şi ei în mai multe limbi, sunt membri ai USR. Iată câteva nume de notorietate: Marta Petreu, Petru Cimpoeşu, Ioan Es Pop, Ion Mureşan, Florina Ilis, autori ale unor cărţi care au făcut vâlvă în viaţa literară din ultimii anii. Cum, probabil, opiniile lor ar fi fost mai moderate, nu au fost convocaţi la ancheta ziarului. E de toată evidenţa că alegerea celor intervievaţi a fost făcută de către ziarist, sau ziarişti, că semnează doi, cu grijă, ca şi în cazul citatelor, în scopul clar de a demonstra ceva dinainte stabilit. Este, deci, vorba de o clară manipulare prin presă, metodă deja obosită de anchetele de alt tip şi pe alte subiecte, manipulare care poate servi cuiva. Cui?
Nicolae Prelipceanu,
Director de imagine al USR
Din acest text, scris la ADEVĂRUL, trei persoane îmi sunt cunoscute (cele de la USR DOBROGEA): Mihaela Burlacu, cred „executată” pe nedrept. Cine avea interesul, între atâţi „mihaigălăoţani” ai scrisului românesc, să atace o fiinţă care a şi scris 4 romane? Două, au fost comentate şi de mine, cu nota BENE. Burlacu, şi spune – că nu-i aparţin cuvintele reproduse. Că sunt special trucate… Mădălin Roşioru să-i fi făcut asta, aşa cum bănuie autoarea Burlacu Mihaela? Dar, şi el – Mădălin Roşioru – e luat în „parantezele” interpretării. ATUNCI? Ce se doreşte de fapt? Scriitoarea mangaliotă – Romanescu – care a scris despre FUEGO (ştiu că a scris, doar pentru ca Fuego, să dea câteva spectacole, donând banii în contul fiicei d-nei Dora Alina Romanescu, bolnavă de leucemie, şi dependentă de operaţia din ISRAEL). Să fi fost asta, bomboana de pe coliva USR România, ştirea care transforma dintrodată, cânepa în canabis? Mă îndoiesc. Nu există suflete atât de meschine, încât să lovească în copii. Ori, mai ştii?
Cu privire la ceilalţi nu mă pronunţ. Eugen Simion, care se înţelege, ar fi autorul INTEROGAŢIEI către N Manolescu, chiar vrea să se disculpe, ori să se spele pe mâini cu „starea literaturii actuale”? Chiar nu înţeleg rostul articolului. Noi, cei din provincie, puţin ne intereseză luptele lor. Dar, să nu arunce gunoiul din curtea lor în pajiştea noastră. Vaca lor e prea bălţată pe lângă pădurea de mesteceni de lângă noi, ce tot li se pare lor că seamănă cu JOIANA lor. Atât am avut de spus. Dar, pentru urechi pe care le ştim, asemeni calului ce saltă din lut, femegând (DOAMNE, ţie mă închin dinaintea acestor vorbe, asemeni lui Nichita), strigând AVE! Şi, mă întorc cu încredere înspre tine, cititorule, singurul judecător al celor, care scriind, te-au vrut eliberat de pe crucea străină gândirii tale.
Tudor Cicu – scriitor, membru USR