De curând, a apărut un nou număr al revistei bilingve italo-române „Orizonturi culturale”, coordonată de Afrodita Carmen Cionchin. Cu acest număr de decembrie, revista împlineşte un an de la înfiinţare. Ediţia în limba română prezintă evenimentul de la Timişoara de lansare a revistei şi volumului “Orizzonti culturali italo-romeni: prospettive ed esperienze – Orizonturi culturale italo-române: perspective şi experienţe”, Brumar 2012. De asemenea, este prezentat un bilanţ de an al revistei, este prezentată istoria familiei Illy, poeme de Xenia Iordachi Hagiu – adunate în manuscrisul autograf datat 30 iulie 1826 şi conservat în Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, îl prezintă pe poetul Adrian Munteanu, laureatul Premiului Internaţional de Literatură Nux al primei ediţii a Salonului Internaţional al Cărţii de la Milano ş.a.
„În decembrie, revista interculturală bilingvă „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it, împlineşte un an. În editorialul aniversar propunem, aşadar, o privire de ansamblu asupra realizărilor, dar şi a proiectelor viitoare.
Ediţia română prezintă, în continuare, istoria familiei Illy, un nume care defineşte deopotrivă un brand de renume internaţional, o marcă de prestigiu pe piaţa cafelei şi nu numai. Puţini ştiu că Francesco Illy, fondatorul concernului Illy şi inventatorul espresorului cu abur (în anii 1930), este de fapt de origine maghiară, pe numele său Illy Ferencz, născut în 1892 la Timişoara care, la vremea respectivă, făcea parte din Imperiul austro-ungar, pentru a ajunge apoi la Triest, naturalizându-se definitiv în Italia, unde a fondat în 1933 Illycaffè, o companie în care se vorbea maghiară, germană, italiană, un autentic plurilingvism central-european. Aflăm mai multe de la Riccardo Illy, figură de prim plan în actuala conducere a companiei de familie, cunoscut şi pentru funcţiile sale publice, precum cea de Primar al Triestului şi Preşedinte al Regiunii Friuli Venezia Giulia.
Urmează un interviu cu inginerul milanez Paolo Ceriani, expert în restaurare, stabilit la Timişoara de doi ani. Bun cunoscător al oraşului, ne prezintă propria viziune şi experienţă umană şi profesională.
Apoi, cercetătoarea Eugenia Dima, care a îngrijit ediţia recent publicată a versurilor de inspiraţie religioasă compuse în mănăstirea Agapia din Moldova de „shimonahia” Xenia Iordachi Hagiu (1826), ne vorbeşte despre semnificaţia acestei importante descoperiri pentru istoria literaturii române.
22 decembrie 1989: Radio Timişoara Liberă – Primul post de radio liber din ţară, redus la tăcere ani de zile în perioada comunistă, transmite Revoluţia noastră în direct. O emoţionantă evocare corală cu un material audio din Fonoteca de Aur Radio România Timişoara.
Publicăm apoi o povestire de suflet din volumul bilingv Satul fără mămici / Il villaggio senza madri de Ingrid Beatrice Coman, apărut recent în Italia, şi un grupaj de versuri ale poetului Maurizio Cucchi, în traducerea italienistului Geo Vasile.
În continuare, un interviu cu poetul Adrian Munteanu, laureatul Premiului Internaţional de Literatură Nux al primei ediţii a Salonului Internaţional al Cărţii de la Milano, care s-a desfăşurat în perioada 26-29 octombrie 2012.
În anul jubiliar al diplomației românești – 150 de ani de când a fost înființat Ministerul Afacerilor Străine de Alexandru Ioan Cuza – Consulatul General al României la Milano aniversează 120 de ani de prezență diplomatică românească în capitala lombardă. La fel ca în prezent, și în 1892 Milano reprezenta un important fief economic și comercial în Europa, fiind, deopotrivă, unul dintre centrele de excelență universitară și culturală. Consulul General al României la Milano, dl. George Bologan, evocă istoricul relaţiilor diplomatice româno-milaneze.
Laszlo Alexandru ilustrează virtuozitatea expresivă a lui Dante prin analiza unei «situaţii artistice» complexe care apare în cîntul XII din Purgatoriu, urmat de recenzia lui Daniel Mara la cartea Maschi a lui Arnaldo Spallacci, apărută anul acesta la Editura Il Mulino din Bologna.
Continuăm proiectul „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat” prin aportul lui Aurel Cosma Junior la această direcţie de cercetare, cu ultima parte a studiului intitulat „Urme de viaţă italiană în Banat” (1939). În încheiere, Rome Deguergue: două poeme în patru limbi, în originalul francez şi în alte trei limbi: franceză, română (traducere de Manolita Dragomir-Filimonescu), italiană (traducere de Concetta Cavallini), maghiară (traducere de Maria Pongracz Popescu).
Ediţia italiană se deschide cu editorialul „Un anno di «Orizzonti». Risultati e compiti”, urmat de originalul interviurilor cu Riccardo Illy şi Paolo Ceriani, ca şi de o interesantă cronică a lui Francesco Saverio Marzaduri la filmul „După dealuri” al lui Cristian Mungiu. În continuare, două intervenţii dedicate lui Vasile Pârvan, fondatorul Şcolii Române din Roma, la împlinirea a 90 de ani de existenţă a acestei prestigioase instituţii de cultură: intervenţia prof. Mihai Barbălescu, director al Accademia di Romania din Roma, şi intervenţia prof. Ioan-Aurel Pop, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Apoi, interviul cu filologul Eugenia Dima şi versurile consacrate Crăciunului de Xenia Iordachi Hagiu, în traducerea lui Mauro Barindi. Din scriitura „migrantă”, publicăm o povestire italiană scrisă de Ingrid Beatrice Coman. Giovanni Rotiroti de la Universitatea din Napoli dedică o cronică filmului „Duo pentru Paoloncel şi Petronom” al lui Alexandru Solomon, şi prieteniei dintre doi poeţi: Petre Solomon şi Paul Celan. În continuare, Hanibal Stănciulescu cu o recenzie la recentul volum semnat de Daniela Marcheschi, Il sogno della letteratura – Luoghi, maestri, tradizioni (Gaffi, Roma 2012) şi ultima parte a textului italian al lui Aurel Cosma Junior, „Tracce di vita italiana nel Banato”, în cadrul proiectului „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat”.
Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei
