Marţi, 20 noiembrie 2012, ora 12.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (Bdul. Dacia nr. 12, Bucureşti), va avea loc conferinţa „Memorie, autenticitate şi reconsiderare”, susţinută de William Totok. Totodată, joi, 22 noiembrie 2012, ora 17.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (Bdul. Dacia nr. 12, Bucureşti), va avea loc conferinţa „ Ficţiune şi nonficţiune în romanul şi proza contemporană”, susţinută de Nicolae Breban.
“În scrisul și în stilul direct al lui William Totok trei sunt constantele „mesajului” lor: O neobosită obsesie de a vedea cu agerimea ochiului și a arăta cu degetul indignării orice formă de totalitarism, de orice culoare, de ieri și de azi. Un cult critic – acceptați vă rog acest paradox al „cultului critic” – al democrației, cel pe care îl au unii oameni, unii dintre noi care am venit în democrație mult după ce deveniserăm maturi în absența ei. Democrația are firește cusururi, ca orice act omenesc, dar nu există nici o altă formă valabilă de a le corecta decît cele ce rezultă din chiar principiile ce o statutează. Un neabătut simț al apărării minorităților de presiunea sau abuzul sau prostia majorităților – minorități de orice fel – stând mereu sub pericolul acelui sentiment al prea-siguranței de sine pe care îl are majoritatea, și la bine și la rău. Trebuiesc multe secole de civilizație pentru majoritarul să devină apt de a asculta glasul minoritarului – și nu numai de civilizație.” – Gelu Ionescu (din: “Prefața” la volumul “Aprecieri neretușate”, Iași, 1994)
„Nicolae Breban este, fără îndoială, unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani. Dintre cele 3-4 romane foarte bune pe care le-a scris, Bunavestire este unanim apreciat drept capodopera lui şi una dintre reuşitele de marcă ale literaturii române postbelice. Romanele sale au fost premiate în nenumărate rânduri, iar încununarea carierei literare a cunoscut-o odată cu intrarea în manual. Nicolae Breban este, în prezent, şi director de revistă, Contemporanul – Ideea europeană, (ce-i drept, fără cititori), e invitat la toate colocviile şi festivalurile literare din ţară. Chiar dacă literatura sa nu mai are – lucru firesc – audienţa de pe vremuri, se bucură totuşi de un număr relativ mare şi constant de cititori fideli.” (Marius Chivu)
