La Editura Cartea Românească va apărea volumul “Teatru 7” de Radu F. Alexandru, colecţia “Dramaturgie”. „Ni se sugerează de la început că nicio soluţie de salvare nu e posibilă pentru ca totul să se încheie în focul de artificii al unui triumf cinic al eşecului. Adresându-se mai mult minţii decât inimii, piesele lui Radu F. Alexandru te incintă în mod paradoxal tocmai datorită jubilaţiei sarcastice care însoţeşte fiecare situaţie, fiecare replică.” (Silviu Purcărete)
Piesa “Labirint (Love’s stories)” – „Cea mai buna piesa a anului 2010” la Concursul UNITER: „La premieră, am simţit cum emoţia inunda sala”, nota criticul de teatru Maria Sârbu. Dar nu numai emoţia, ci şi dorinţa de aplecare spre sine, spre cei din jur. Dorinţa de evadare din Labirint.
“Romanica (Tsunami)” este o comedie spumoasă, un pamflet, în esenţă politic, care amendează moravurile din „minunata lume nouă” apărută în nesfârşita tranziţie autohtonă. Rezonanţa titlului, un diminutiv al României – deja instalat confortabil în vocabular – , dezvăluie intenţiile satirice ale piesei, trezeşte zâmbetul, încă din faţa afişului, dar numeşte, de fapt, o ţară paralelă, imorală şi amorală.
Drama “Gertrude” dezvăluie un secret care a stat ascuns în culisele teatrului elisabetan preţ de cinci secole. Cine este ucigaşul regelui Danemarcei? Prinţului Hamlet i se revelează cruntul adevăr: tatăl său este ucigaşul tatălui său. De aici se naşte dilema: Pedeapsă sau Iertare? Va alege o a treia soluţie, care nu va schimba statutul de tragedie al capodoperei shakespeariene, dar o va continua şi o va îmbogăţi prin devoalarea unor noi sensuri, asupra cărora merită reflectat.
„Radu F. Alexandru scrie pentru că gândeşte şi are prin urmare ceva de spus, iar structura pieselor sale ascunde în simplitatea sa rezonanţa a nenumărate voci deprinse a rosti adevărul despre adevăr, pentru ca lumea noastră, cea de astăzi şi cea dintotdeauna, să poata fi realitatea care se vede şi se aude – Realitatea umană!” (Alexa Visarion)
