(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023
De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei.
(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022
De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.
(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021
De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021: 30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.
(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020
De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)
(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019
De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.
(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018
În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.
(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017
În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.
(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016
Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.
(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015
Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.
(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010
(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010
Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)
Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.
ISSN: 2248 – 1508
Am văzut filmul „După dealuri” al regizorului Cristian Mungiu, împins de la spate de succesul acestuia la Cannes şi de cronicile pline de laude şi ditirambi. „Pomul lăudat” nu e nici prea-prea, nici foarte-foarte! Un film plat, cu o construcţie epică şi cinematografică plată, plicticoasă, în cadre lungi şi care nu spun nimic. Nu e nici cel mai bun film despre România realizat în ultimii 20 de ani, cum din eroare s-a scris, niciun film care să aleagă între mistica dusă până la extrema unei crime ori păcatul unei iubiri între două lesbiene. Să stai aproape trei ore într-o sală de cinema fără să ţi se creeze o emoţie, o intrigă care să te marcheze, poate fi de premiat! Nu am citit cărţile Tatianei Niculescu Bran despre cazul Tanacu, dar, după ce am văzut filmul, sper să găsesc în ele mai multe indicii despre dramele biografice şi psihologice ale călugăriţelor care au devenit pretext de film. „După dealuri” e un reportaj-reconstituire, cu inserturi ficţionale, care nu are nici „accident metafizic”, nici un unghi de vedere spectacular! Rămân după vizionare doar jocul actoricesc sensibil al Cosminei Stratan (Maica Voichiţa) şi scena în care Alinei i se citeşte începutul celor 464 de păcate din „Păcatele împotriva Legii lui Dumnezeu”. În rest, o mare dezamăgire!
„Succesul” lui Cristian Mungiu se datoreaza mai mult unei campanii publicitare sufocante (dusa cu mijloace profesioniste si cu o eficienta verificata), decat valorii in sine a filmului. In definitiv, pelicula gliseaza in jurul unui subiect de senzatie, mizand pe efecte de o stridenta ostentativa, apte sa capteze un interes morbid si sa provoace entuziasme supradilatate. Filmele lui Cristian Mungiu mi se par insertii intr-un bestiar repugnant, fise clinice dintr-un laborator al deviatiilor psihiatrice. Fara o implicare a factorului emotional, fara o dimensiune metafica, filmul „Dupa dealuri” se sufoca intr-o mediocritate pretentioasa (si previzibila).
Este un punct de vedere, pentru ca fiecare ne exprimam prin prisma lucrurilor pe care le intelegem. Eu de pilda am vazut un film despre dezradacinare, despre oameni care stau agatati o viata intreaga de un trecut, de un om tocmai pentru ca nu a avut cine sa le contruiasca radacinile. Eu nu l-am vazut ca un film care nu transmite emotie pentru ca in multe dintre situatiile de acolo eram noi prinsi in propriile limite. Doar ca ne trebuie putina sinceritate ca sa credem asta. Dupa vzionare (ar trebui )sa ramana niste semne de intrebare.
Eu nu am vazut un film care sa exagereze din punct de vedere religios, am mai vazut niste tehnici cinematografice ce aduc cu Dogma dovada ca in cinematograful romanesc se mai invata, am mai vazut niste cadre care iti patrundeau direct in creier si am gasit chiar si o replica memorabila.
Si da, „Nunta muta” este un film buna care merita mai mult. Aici suntem in acord. 🙂
articolul lui dan mircea cipariu portetizează foarte exact filmul si face o analiza corectă a realizarii artistice.
Am vazut si eu filmul (in sfarsit) acum doua seri. M-am surprins, in timpul vizionarii – in calitatea mea de om crescut in mediu rural, in spiritul religiei – gasind just comportamentul preotului si al calugaritelor si considerand cu naivitate ca in siatuatia data era singura posibilitate justa; ceea ce contrasteaza absolut cu credintele mele de zi cu zi, care consta mai degraba in a desfiinta orice canon religios, orice ingradire a libertatii in sensul acesta. Toata poliloghia de mai sus incearca sa explice faptul ca plat sau nu, reportaj sau nu, plicticos sau nu, strident sau nu, filmul asta mi-a pus sa l incercare tot sistemul de idei si conceptii si in asta sta puterea si valoarea lui. Ca sa nu mai vorbim de frumusetea cadrelor, care sunt lungi intr-adevar, dar plicticoase? Serios? Apoi, in ce priveste constructia epica – iarasi – serios? Chiar nu putem desprinde une? Ar fi fost poate mai clara daca filmul continua cu ancheta, proces, condamnarea preotilor etc etc? Caz in care ar fi devenit si mai strident, nu? De conflict ce sa mai zic, daca nici asta nu e puternic…
Recomand cu caldura autorului acestui articol a doua vizionare, de data asta fara idei preconcepute.
este un film slab, fara o viziune clara, pe placul prostimii intelectuale….
Pentru unii, „După dealuri” e prea realist, după alții, „Undeva la Palilula” e prea suprarealist… Deh, gusturile nu se discută, se execută… iar criticii de film, ca aproape orice „soi” de critici, au alte criterii decât restul publicului, se știe prea bine…
Lui Mungiu nu pot să îi reproșez lipsa de viziune, ci pur și simplu viziunea lui ca atare. Denunțul și reportajul au limitele lor în ceea ce privește creativitatea… or, mi se pare o prostie să te mulțumești cu realismul plat chiar dacă – să zicem – n-ai nici bugetul și nici dorința de a concura cu filmele de tip hollywoodian sau bollywoodian… Părerea mea!
Este clar ca filmul in cauza face parte din categoria „not for everybody”. Depinde de starea in care te gasesti, de cultura si de nivelul fiecaruia.
Si nu in ultimul rand de cat de trecut prin viata esti.
Iar daca mai esti si paralel in sens euclidian cu viata spirituala un astfel de film chiar te poate obosi excesiv.
Mi-a placut filmul.
Il recomand cu mare placere tuturor.