Miercuri, 17 octombrie 2012, ora 18.00, la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti va avea loc conferinţa “Arhitectura românească nu există”, susţinută de profesor universitar doctor arhitect Augustin Ioan. Conferinţa se desfăşoară în cadrul expoziţiei “Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 – 1930)”.
Prezentarea lui Augustin Ioan urmăreşte mecanismele construirii, re-construii (în anii comunismului) şi de-construirii temei naţionale în arhitectură, propunând o istorie critică în raport cu istoriile „oficiale” ale manifestărilor arhitecturale de pe teritoriul actual al României.
Analizând noţiunile de arhitectură „românească”, arhitectură „tradiţională”, „specific naţional” în arhitectură şi alte tipare identitare transferate dinspre politica naţionalistă, Augustin Ioan vorbeşte despre existenţa unor stiluri regionale în locul unui stil unitar „naţional” şi discută importanţa acordată arhitecturii religioase ca motor al discursului identitar.
Aceasta este cea de-a doua întâlnire dintr-un ciclu de conferinţe pe teme conexe expoziţiei Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 – 1930), deschisa la MNAR în perioada 13 septembrie 2012 – 13 februarie 2013 (curatori: Monica Enache şi Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia).
Expoziţia Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 – 1930), explorează modalităţile prin care cei mai importanţi artişti români moderni au contribuit la definirea identităţii naţionale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independenţă 1877-1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.
Sunt expuse aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă, create în perioada 1830 – 1930 de artişti precum Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Carol Popp de Szathmári, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea etc.
Dincolo de succesiunea evenimentelor istorice, expoziţia ilustrează traseul evolutiv al artei româneşti moderne, atât stilistic cât şi tematic, punctând recurenţa unor subiecte şi a unor personaje istorice emblematice, destinate susţinerii edificiului politic al României moderne.
Augustin Ioan este profesor universitar în cadrul departamentului de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Este doctor în arhitectură şi filosofie, licenţiat Honoris Causa în teologie la Center for Traditionalist Orthodox Studies, Etna, CA şi bursier Fulbright în 1993-1994, 2004 şi 2012.
Aria sa de cercetare şi interes cuprinde arhitectura sacră contemporană şi spaţiul public în Europa Centrală şi de Est din 1949 până în prezent.
Este autorul a numeroase volume, printre care: Arhitectura şi Puterea (Bucureşti, Agerfilm, 1992, după care a fost realizat filmul cu acelaşi nume regizat de Nicolae Mărgineanu), Celălalt modernism: spaţii utopice, butaforie şi discurs virtual în anii trizeci (Bucureşti, IAIM, 1995), Visul lui Ezechiel: corp, geometrie şi spaţiu sacru, (Bucureşti, Anastasia, 1996), Symbols and Language in Sacred Christian Architecture (Lewiston, NY, Edwin Mellen Press, 1996, împreună cu Radu Drăgan), Arhitectura care nu există (Bucureşti, Paideia, 1999), Bizanţ după Bizanţ după Bizanţ (Constanţa, Ex Ponto, 2000), Întoarcerea în spaţiul sacru (Bucureşti, Paideia Press, 2004) etc.
Are o bogată activitate publicistică, fiind colaborator permanent al revistelor Igloo şi Dilema Veche şi, de-a lungul timpului, membru al echipei redacţionale şi consultant de specialitate al unor publicaţii româneşti şi internaţionale precum Octogon, Arhitectura, Secolul 20, Art Margins, Virtualia ş.a.
Este coordonatorul colecţiei Spaţii imaginate la Editura Paideia.
