Joi, 11 octombrie 2012, Institutul Cultural Român Viena, Societatea Austro-Română (AUSTROM) şi editura vieneză Lit-Verlag dedică o conferinţă personalităţii complexe a lui Lucian Blaga. Conferinţa este prilejuită de apariţia traducerii în limba germană a volumului filosofic “Cunoaşterea luciferică”, editată de Lit-Verlag Viena şi este susţinută de traducătorul în germană al volumului, Rainer Schubert.
Volumul a apărut cu sprijinul ICR în cadrul Programului TPSP (Translation and Publication Support Programme). Rainer Schubert este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Viena, a fost directorul Forumului Cultural Austriac din Bucureşti şi a predat filosofia în cadrul secţiei germane a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Lansat în anul 2006, programul de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români (TPS – Translation and Publication Support Programme) îşi propune să faciliteze accesul publicului străin la literatura română şi să sprijine prezenţa autorilor români pe piaţa internaţională de carte, prin finanţarea costurilor de traducere (şi editare, atunci când este cazul). TPS sprijină traducerea şi publicarea în lume a operelor relevante pentru cultura română din domeniile literatură şi ştiinţe umanistice.
Blaga a intrat de mic în contact cu cultura germană, a fost elev la școlile germane din Sebeș și Brașov, iar ulterior, între 1917 – 1919, a studiat la Universitatea din Viena. Aici a obținut la scurtă vreme după încheierea primului război mondial şi titlul de doctor în filozofie cu o teză despre Cultură și cunoștință (Kultur und Erkenntnis). Prima lui întâlnire cu metropola europeană a avut loc în 1916, la 21 de ani. Orașul nu l-a impresionat doar prin dinamismul său, ci și prin frumusețea vienezelor. Volumul său de amintiri oferă, de altfel, un tablou impresionant al crepusculului monarhiei austro-ungare. Și din punct de vedere estetic, capitala austriacă lasă urme adânci în formarea filozofului şi scriitorului român. Aici a descoperit expresionismul și unul din cartierele generale ale avangardei vieneze : Café Museum, loc în care puteau fi zăriţi adesea Peter Altenberg, Alban Berg, Hermann Broch, Elias Canetti, Gustav Klimt, Oskar Kokoschka, Karl Kraus, Franz Lehar, Robert Musil, Leo Perutz, Joseph Roth, Egon Schiele, Georg Trakl, Otto Wagner sau Franz Werfel. Acesta este locul în care Blaga se familiarizează cu manifestele artei moderne. Acestea, precum și impresia vie a unei decadenţe austriece nostalgic-anemică, i-au marcat profund gândirea și poezia. În anul 1926, Blaga a intrat în serviciul diplomatic, ocupând succesiv posturi de atașat cultural la legațiile României din Varșovia, Praga, Lisabona, Berna și Viena. Între 1938-1939 a fost ministru plenipotențiar în Portugalia. În 1937 a fost ales membru al Academiei Române iar în 1939 a devenit profesor la nou înființata catedră de filozofia culturii a Universității din Cluj. Odată cu venirea comunismului la putere, în 1948, a fost dat afară și i s-a interzis să mai publice. Singura opţiune de publicare rămasă erau traducerile. În 1957 Blaga a încheiat prima traducere integrală în română a capodoperei Faust de Johann Wolfgang Goethe. Un an mai târziu a apărut în traducerea sa un alt text fundamental, Nathan înțeleptul (Nathan der Weise) de Lessing. (http://www.rumaenischespuren.at/)
