Miercuri, 24 octombrie 2012, ora 18:30, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului “Nepotul lui Dracula” de Alexandru Muşina, Editura Aula, 2012. Invitaţi: Livius Ciocârlie, Simona Sora, Cristian Teodorescu şi autorul.
„După tentativa de comedie „Dracula – Dead and Loving It” din 1995, cu Steve Martin în rolul arhetipal al vampirului însetat de sânge dar programatic hilar, devenea tot mai clar că o remaniere a aceleiaşi poveşti din debutul secolului XX – când Bram Stoker a creat mitul lui Dracula pe baza legendelor medievale legate de Vlad Ţepeş, însă cu modificări drastice de scenariu – nu poate fi lungită la nesfârşit. Pentru că deja cinematografia epuizase subiectul în tonalităţile sale sobre, iată că încercarea lui Mel Brooks de parodiere este una din ultimele forme de loialitate faţă de povestea iniţială. Mai departe, dacă tot este să vorbim despre succesul literar sau, în general, artistic al vampirilor, nu putem trece peste impactul halucinant al câtorva alte poveşti recente (de la „The Vampire Diaries” la saga „Twilight”), observând un interes tot mai mare pentru astfel de SF-uri, readaptate mereu pentru a răspunde cererii unui public din ce în ce mai numeros, racordat în acelaşi timp la noi şi noi forme de consum estetic. Astfel, „Twilight” mizează pe forme cât mai simple ale naraţiunii, uneori aproape telenovelistice (alături de efecte speciale specifice), urmând exemplul de succes al „teen-movie”-urilor anilor 2000. Nu e de mirare că teleportarea poveştii cu vampiri pe domeniile tematice revigorante ale adolescenţei din zilele noastre, sub formele cele mai sobre, devine rapid o reţetă de succes. Dar încă o dată, s-ar putea ca această reţetă de succes să fie doar un exemplu simplist pentru arta de consum şi nu un eveniment cu impact cultural major.
Alexandru Muşina alege însă să construiască o poveste la graniţa dintre cele două forme. El acceptă că o revitalizare a mitului lui Dracula nu poate fi făcută decât prin intermediul comicului, dar în acelaşi timp îşi propune să păstreze o oarecare distanţă solemnă în faţa unor probleme istorice (deşi până şi acestea sunt luate uneori „la mişto”). „Nepotul lui Dracula” este, de fapt, o poveste uşor de ingurgitat şi o remodelare kitsch (a se citi „burlesc”) a celui mai secătuit arhetip literar. Steve Martin s-ar potrivi de minune în rolul principal, unde chiar dacă nu toate glumele sunt bine făcute, câteva gesturi şi o bufonerie nimerită ar transforma povestea într-o comedie „catchy”, cu laitmotivul obsesiv: „Profesorul FAD a zâmbit larg, arătându-şi gingiile roşii-roşii şi dantura uşor îngălbenită de tutun, cu cei doi canini superiori ceva mai lungi decât normal.”, a scris Ştefan Baghiu (Revista Cultura)
