Joi, 20 septembrie 2012, ora 19:00, la Librăria Cafe Kretzulescu din Bucureşti va avea loc un nou eveniment din seria “Joia linguriţelor”, în cadrul căruia se va discuta despre “Lumea lui Ismail Kadare – între mit şi realitate. De la Skanderbeg la Enver Hodja”. Invitaţi: Marius Dobrescu, traducătorul lui Ismail Kadare în limba română, Dinu Flămând, poet şi traducător, Andreea Răsuceanu, critic literar, Luan Topciu, ministru consilier al Ambasadei Republicii Albania în România şi Denisa Comănescu, director editorial, Editura Humanitas Fiction. Actorul Alexandru Mike Gheorghiu va citi pentru public din volumul “Spiritus”, recent apărut în colecţia “Raftul Denisei”, Editura Humanitas Fiction.
Comparat deseori cu romanele lui Kundera sau Kafka, Spiritus dezvăluie consecinţele tragice ale obsesiei autorităţii. Într-o Albanie unde oamenii poartă cusute în căptuşeala hainelor microfoane care le înregistrează fiecare şoaptă sau mişcare, unde teama şi ura sunt cuvintele-cheie, doar forţele străvechi şi legile imuabile ale mitului mai pot interveni pentru a reinstaura ordinea. Roman cu reminiscenţe fantastice într-un cadru cât se poate de realist, “Spiritus” are anvergura unei saga moderne şi profunzimea unei tragedii antice.
„În construcţia solidă a romanului se îmbină tehnicile consacrate ale lui Kadare cu elemente inovatoare care îl vor surprinde pe cititor.“ (World Literature Today)
„Spiritus ne revelează că, în cea mai neagră fază a comunismului, mitul nu a încetat să existe, subpământean şi secret, dar indestructibil, în ciuda celor mai moderne tehnici ale poliţiei secrete.“ (François Maspero)
„Cu Spiritus, Kadare a publicat un roman minunat, în care mitul vine din pântecul Albaniei comuniste.“ (L’Hebdo Paris)
„Spiritus este una dintre cărţile care, după ce ai închis ultima pagină, radiază multă lumină şi te leagă de marea literatură.“ (Olimpia Bogdan Verger)
ISMAIL KADARE s-a născut în 1936 în Albania, a absolvit Filologia la Tirana şi şi-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspiraţii juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internaţională. În anii următori continuă să publice romane şi numeroase volume de povestiri, dobândind o reputaţie greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970), Mesagerii ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010), Cronică în piatră (1971), O capitală în noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii însingurări (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arcade (1978), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfârşitul toamnei (1988). În 1990 Kadare primeşte azil politic în Franţa şi până în 2001 locuieşte la Paris. În tot acest timp îi apar romanele Piramida (1991), Umbra (1994; Humanitas Fiction, 2008), Spiritus (1996), Florile îngheţate din martie (2000). În 2001 Kadare se întoarce în Albania. Continuă să scrie romane care se bucură de succes atât în Europa, cât şi peste Ocean: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Vremea nebuniei (2005), Accidentul (2008; Humanitas Fiction, 2011) şi Cina blestemată (2009). Ismail Kadare este şi autorul unor eseuri, scrieri de memorialistică, precum şi al cărţii-document Moartea care ne-a unit (1998), despre evenimentele tragice din fosta Iugoslavie. Pe lângă numeroase alte premii şi distincţii literare, autorul este recompensat în 2005 cu prestigiosul International Man Booker Prize, aflându-se pe lista nominalizărilor alături de Philip Roth, Günter Grass, Doris Lessing, Ian McEwan, Muriel Spark şi Gabriel García Márquez.
