Asociaţia „Tineret pentru Europa” a organizat joi, 27 septembrie 2012, simpozionul „Dialog între culturi“. În deschidere, academicianul Basarab Nicolescu a susținut o strălucită conferință care a revelat importanța circulației între culturi ca unică șansă împotriva dezintegrării culturilor dar și transformării acestora într-o cultură unică. Cristina Poterăşoiu a trimis un amplu reportaj de la faţa locului, pe care-l redăm integral:
“Simpozionul a debutat cu o excepţională conferință susţinută de academicianul Basarab Nicolescu, primită cu mult interes de publicul numeros, în care a relevat importanța circulației între culturi ca unică șansă atât împotriva dezintegrării culturilor cât și a transformării acestora într-o cultură unică.
„Fără o metodologie a dialogului, a spus domnul Basarab Nicolescu, putem doar monologa. Când două persoane încearcă să comunice are loc o confruntare a prejudecăților, convingerilor și reprezentărilor subconștiente. Limbajul vehiculează aceste reprezentări subconştiente: folosim aceleaşi cuvinte dar înţelesul lor poate fi radical diferit. În cazul naţiunilor, culturilor, religiilor şi spiritualităţilor, faptul este agravat prin existenţa a peste 6000 de limbi ale pământului care, fiecare, vehiculează propriul sistem de reprezentări şi valori, ceea ce poate degenera în conflicte.“
O cultură este o realitate simultan spirituală și transistorică. De aceea, dialogul între culturi trebuie realizat într-o perspectivă transdisciplinară. Referindu-se la faptul religios, Mircea Eliade a subliniat că acesta nu există în stare pură, fiind „totdeauna şi concomitent fapt istoric, sociologic, cultural şi psihologic. “1
Pe acest fundal, academicianul Basarab Nicolescu a concluzionat: „Dialogul între culturi nu este un ʽpariuʼ de ordin social sau politic ci unul epistemologic și spiritual“, identificând patru condiţii ale dialogului: „suspendarea prejudecăţilor, abandonarea logicii binare de tip DA/NU, identificarea nivelurilor de Realitate implicate în dialog și trecerea de la o paradigmă a simplicităţii la o paradigmă a complexităţii.“
În a doua parte a simpozionului, cei doi invitaţi, Prof. Univ. Dr. Călin Felezeu, decan al Facultăţii de Psihologie și Știinţe ale Educaţiei, fondator al Institutului de Turcologie și Studii Central Asiatice din cadrul Universităţii Babaș-Bolyai din Cluj-Napoca, și Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, Președinte al Senatului Universităţii Babaș-Bolyai, au avut intervenţii strălucite prin care au confirmat că „dacă între oameni sunt ciocniri, între culturi există doar împărtășiri.“
Profesorul Călin Felezeu a făcut o analiză, în context istoric, a valorilor culturii și civilizaţiei turce: „în timp ce, iniţial, islamul s-a dorit a fi o religie a reconcilierii, trăim azi iluzia unei reconcilieri sau drama unei falieri definitive”. De asemenea, domnul profesor a evidenţiat modelul de convieţuire etnică și relaţionare interculturală din Dobrogea, zona cu cel mai bogat mozaic etnic din România – turci, tătari, ruși lipoveni, greci, italieni, bulgari: „în Dobrogea, minorităţile etnice convieţuiesc cu majoritatea românească într-o admirabilă armonie lingvistică, religioasă și de tradiţii.“
La rândul său, părintele profesor Ioan Chirilă a spus: „pentru dialog, trebuie să avem o întâlnire, o redescoperire a sensului, o trăire în comun a înţelesului și o mergere împreună. Con-vorbirea este o vorbire împreună cu același glas, despre același sens, în timp ce dialogul este o comunicare de înţeles și o statornicire, o consonanţă a ţelurilor fiecăruia dintre noi cu ţelul final al existenţei.“
Simpozionul „Dialog între culturi“ a însemnat pentru cei prezenţi o adevărată imersiune în spiritualitate, care a demonstrat că, prin demersul transcultural, se poate restabili natura primă a ființei umane, unitatea cu ea însăși și cu lumea: „Ființa umană, în totalitatea sa deschisă, este locul fără de loc a ceea ce traversează și trece dincolo de culturi.“ (Basarab Nicolescu).
Cristina Poterășoiu
Tineret pentru Europa, organizatoarea evenimentului, este o asociaţie non-profit ce acţionează în numele tinerilor, pentru a crea – în timp – o structură care să susţină libertatea de gândire și de acţiune a tinerilor și să stimuleze implicarea acestora în viaţa socială, economică și politică a României.
1Mircea Eliade, Religiile, studiu din lucrarea Interdisciplinaritatea şi ştiinţele umane (traducerea din franceză a lucrării cu acelaşi titlu apărută în 1983 sub egida UNESCO), Ed. Politică, Bucureşti 1986, pp. 386-387.
[…] Pe acest fundal, academicianul Basarab Nicolescu a concluzionat: „Dialogul între culturi nu este un ʽpariuʼ de ordin social sau politic ci unul epistemiologic şi spiritual“, identificând patru condiţii ale dialogului: „suspendarea prejudecăţilor, abandonarea logicii binare de tip DA/NU, identificarea nivelurilor de Realitate implicate în dialog şi trecerea de la o paradigmă a simplicităţii la o paradigmă a complexităţii.“ (Reportajul integral de la faţa locului al doamnei Poterăşoiu poate fi citit pe agentiadecarte.ro) […]