Joi, 27 septembrie 2012, ora 19.00, în sala Beijing a hotelului City Plaza (Cluj Napoca, str. Sindicatelor, nr. 9-13), va avea loc simpozionul intitulat „Dialog intre culturi”. Simpozionul va debuta cu o conferinţă a distinsului om de ştiinţă, domnul academician Basarab Nicolescu, filosof şi fizician teoretician la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), Universitatea Paris. O notă aparte va fi dată evenimentului de către intervenţiile domnului Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca dar şi ale domnului Prof. Univ. Dr. Calin Felezeu, de la Institutul de Turcologie şi Studii Central Asiatice. “Unitate în diversitate” este un preambul la „Dialog între culturi”. Redăm integral textul scris de Cristina Poterăşoiu:
„Unită în diversitate” este motto-ul Uniunii Europene. Simbolizează unirea europenilor, prin intermediul UE, în promovarea culturilor Europei conjugând elementele comune cu cele diferențiate ale fiecărei culturi.
Accesul la cultură este un drept fundamental al omului și trebuie conceput ca un serviciu public; altfel, devine un lux disponibil doar unor elite minoritare care pot manevra principiile de diversitate transformându-le în inechitate.
Desigur, de-a lungul evo1uţiei istorice, orice cultură pierde unele trăsături şi câştigă altele. Este un proces normal. Cum poate, însă, Uniunea Europeană asigura convieţuirea în locul conflictelor interculturale, fără denaturarea diversităţii, fără asimilarea unei culturi de către alta? Există, de asemenea, pericolul evitării asimilării culturale prin autoizolare.
Auzim adesea: cultura este un motor al creșterii și este foarte importantă pentru societate din punct de vedere economic. Cum ar trebui, în acest caz, să se construiască o infrastructură în jurul artelor și culturii, care să ofere posibilități de creștere economică a sectorului cultural și să păstreze, în același timp integritatea artistică?
Androula Vassiliou – Comisarul European pentru cultură a afirmat că: „Limba servește drept măsură utilă a diversității noastre. Azi, cele 27 de state membre ale U. E. cuprind 23 de limbi oficiale, peste 60 – regionale și minoritare, și peste 120 ale emigrației.“1 Doamna Vassiliou se întreabă, totuși, cum poate fi susținută diversitatea culturală cînd forțele economice și tehnologice aduc cel mai adesea omogenizare, cum se poate crea spatiu pentru vocea culturii, când vocea afacerilor vorbește atît de tare. Aceasta ar fi provocarea Europei: globalizarea.
Jean Marie-Domenach consideră2 ca exista o tensiune intre Europa economică şi Europa culturală.
Societăţile moderne par să își subordoneze valorile spirituale celor materiale, câștigul personal imediat nu mai are nevoie de nicio legitimare. Se naşte, astfel, conceptul de cultură de consum care defineşte produsele destinate divertismentului şi satisfacţiei imediate, integrate într-un sistem comercial. Cultura de consum mimează interesul pentru frumos, pentru creaţie.3
În cursul său, Istoria culturii române moderne, Mircea Malița spune: „Culturile sunt egale din punct de vedere al vocației lor. Mijloacele de care dispun le fac inegale.“4 Într-adevăr, circuitele comunicaționale sunt controlate de culturile consolidate iar culturile intrate mai târziu în ciclul modernizării și culturile de circulație restrânsă se lovesc de această situație.
Pe de altă parte, individul este năucit de avalanşa informaţiilor pe care nu le mai poate ordona și asimila, în mod critic, decât superficial. Asistăm la alienarea omului în universul tehnic, masificarea şi robotizarea omului, anularea personalităţii, pierderea sensului vieţii. Sufletul uman devine piață de desfacere a surogatelor culturale.
Dată fiind crearea unei Europe fără frontiere, cum se vor manifesta sistemele culturale cu tradiţie şi istorie greu de depăşit. Va avea oare loc un proces de aculturaţie caracteristic primelor secole, în condiţiile manifestării unor adevărate mozaicuri sociale, culturale, religioase?
Recent, a fost realizată o cercetare de către Comisia Europeană, programul al 7-lea cadru, în colaborare cu Universitatea din Notthingham, pe tema percepției culturii chineze de către europeni și a culturii europene de către chinezi.
Era de așteptat ca relațiile culturale dintre Uniunea Europeană și Tările Terțe să fie dominate de Franța, Germania si Marea Britanie, având în vedere rețeaua extensivă de instutute culturale la nivel global. Un jucător relativ nou, China, se grăbește să intre în ʽclubul celor trei mariʼ, dată fiind creșterea accelerată, la nivel global, a numărului Institutelor Confucius.
În esență, 63% dintre europeni au fost de părere că exista valori atât de diferite între China și Europa încât cooperarea pe probleme internaționale este imposibilă.
Chinezii, la rândul lor au considerat că europenii suferă de un ʽcomplex al superioritățiiʼ, sunt obișnuiți să se uite de sus în jos la alți oameni.
Cultura europeană privită din afara Europei (Africa de Nord, de exemplu) se vede într-un mod ambivalent: inocentă și vinovată, purtătoare a unui mare umanism dar și a stigmatului opresiunii coloniale. Păstrând proporţiile, retorica în jurul globalizării culturii este comparată câteodată cu un imperialism care ameninţă înţelegerea între naţiuni, comunicarea şi dialogul între culturi.
Dialogul multicultural devine, astfel, un instrument al stabilităţii dacă este autentic în dorința de a înțelege și învăța de la cei care văd lumea diferit. Prin dialog se creează o interacțiune de aprofundare dar și de lărgire a cunoașterii de sine și a lumii.
Prin ceea ce se proiectează pe scena lumii, conceptul de postmodernitate pare să desemneze o nouă şi ultimă etapă în evoluţia civilizaţiei. Oare ce altceva ar putea să mai urmeze după Antichitate, Ev Mediu, Renaştere, Modernitate, Postmodernitate? Primim răspunsul cel mai avizat de la academicianul Basarab Nicolescu: urmează Cosmodernitatea, „întoarcerea modernității la originile ei.“5, „Cosmodernitatea – demonstrație strălucită a modernității Tradiției.“6
Optimist, Basarab Nicolescu știe că „Viitoarea democrație universală va avea o singură lege fundamentală: unitatea în diversitate și diversitatea prin unitate.“7
Cristina Poterășoiu
1 Androula Vassiliou, Commissioner, Member of the European Commission for Education, Culture, Multilingualism and Youth, Speech at the Edinburgh International Culture Summit 2012, Monday 13 August 2012
2Jean Marie-Domenach, Europe: le défi culturel, La Découverte, Paris 1991, p.
3Abraham Moles, Psihologia kitschului, Ed. Meridiane, Bucureşti 1980; Georgiu Prof. univ. Dr. Grigore, Cultură şi comunicare
4 Mircea Malița, Istoria culturii române moderne, curs, SNSPA – David Ogivly
5,6,7 Basarab Nicolescu, Teoreme Poetice, Cartea Românească1996, p. 105,5(VII (1)), p. 119, 6(VII (84), p. 120, 7(VII (86)).
