La Editura Polirom, în colecţia Biblioteca Polirom, va apărea volumul “Lucarna” de José Saramago, traducere din limba portugheză de Simina Popa.
Terminat în 1953, romanul „Lucarna” spune povestea mai multor locatari ai unei case din Lisabona, care se luptă, zi de zi, pentru a-şi împlini idealurile. Printre aceştia se află şi tânărul Abel, care de-abia s-a mutat în clădire şi care are o viziune complet diferită faţă de ceilalţi în privinţa felului cum ar trebui trăită viaţa. Folosind deja stilul care l-a făcut celebru şi reuşind să ajungă la esenţa umanităţii personajelor sale, José Saramago a creat o capodoperă ce a stat până acum ascunsă.
José Saramago s-a născut la 16 noiembrie 1922 în Azinhaga (Ribatejo), într-o familie modestă. Destinul său scriitoricesc a avut o traiectorie uluitoare, culminînd cu decernarea premiului Nobel pentru literatură (1998). Celebritatea internaţională o dobîndeşte cu Memorialul mînăstirii (1982; Polirom, 2007), care, alături de Anul morţii lui Ricardo Reis (1984; Polirom, 2003, 2009) şi Istoria asediului Lisabonei (1989; Polirom, 2004), formează seria narativă cu tematică istorică, scriitorul acordînd o atenţie specială „originii şi identităţii portugheze”. În 1991 publică Evanghelia după Isus Cristos (Polirom, 2003, 2012), cel mai polemic roman al său, ce reconstruieşte o viaţă apocrifă a lui Isus. O cotitură în universul tematic romanesc al lui José Saramago o constituie seria de ficţiuni ucronice şi alegorice începută cu Pluta de piatră (1986; Polirom, 2002) şi continuată de Eseu despre orbire (1995; Polirom, 2005, 2008), Toate numele (1997; Polirom, 2002, 2008, 2011), Peştera (2000; Polirom, 2005, 2009), Omul duplicat (2002; Polirom, 2009), Eseu despre luciditate (2004; Polirom, 2008) şi Intermitenţele morţii (2005; Polirom, 2007, 2009). José Saramago s-a stins din viaţă în iunie 2010.
