De curând, a apărut ediţia din iulie a revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it, editor coordonator Afrodita Ciochin.
„Ediţia română se deschide în memoria profesorului Marco Cugno de la Universitatea din Torino, care s-a stins din viaţă în 5 iunie 2012. Românist de prestigiu internaţional, având la activ numeroase traduceri (printre cele mai cunoscute numărându-se scrierile lui Norman Manea şi o monumentală antologie a poeziei româneşti din secolul XX), şi-a dedicat viaţa promovării culturii şi literaturii române în Italia. Publicăm în acest număr textele in memoriam semnate de prof. Smaranda Bratu Elian, acad. prof. Ioan-Aurel Pop şi scriitoarea Doina Ruşti.
Urmează un moment de reflecţie asupra poeziei în propria viaţă şi scriitură, pe care ni-l propune Adela Greceanu, pornind de la ideea că „acum, pentru mine, poezia are legătură cu un puternic sentiment al ineditului. Cu senzația că mereu totul e nou și de-o rigoare fără cusur. Și că eu sînt contemporană cu totul ăsta și că nu trebuie decît să fiu exact acolo unde sînt. Pare simplu, dar nu e”. Poeta ne vorbeşte şi despre traduceri şi legăturile ei cu spaţiul cultural italian, dat fiind faptul că în 2009 a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Poezie de la Genova.
Aymeric Jeudy, voluntar internaţional al francofoniei la Institutul Francez din Timişoara, ne invită la o interesantă incursiune interculturală, urmată de articolul pe care cotidianul „Corriere della Sera” l-a dedicat Timişoarei ca oraş „inteligent”, smart city.
În continuare, Criticul Ela Iakab prezintă cel mai recent roman al prozatorului italian Roberto Pazzi, Îmi voi regreta moartea, pentru că nu te voi mai vedea (Mi spiacerà morire per non vederti piu), printr-un eseu, un fragment de traducere şi un interviu cu autorul.
Laszlo Alexandru aduce în atenţie problema deschisă a denumirii de „dolce stil novo”, un curent literar important din lirica italiană medievală a perioadei 1280-1310.
Publicăm apoi un eseu din volumul Românul imparţial al Marianei Codruţ, volum distins cu Premiul de Publicistică „Octavian Goga” al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2011.
Olga Coptu, editor al publicaţiei „Gazeta Basarabiei” din Roma, analizează apoi fenomenul migrației moldovenești în Italia, un fenomen relativ recent ale cărui urmări sunt evidente atât pentru țara de origine a migranților, cât și pentru țara lor de destinație.
Ştefan Lucian Mureşanu surprinde câteva din sugestiile poeziei bacoviene, legate de prezenţa şi semnificaţia negrului şi palidului.
Salonul Internaţional de Carte de la Torino din acest an a adus şi un debut literar în ceea ce priveşte scriitura „migrantă” din Italia. Este vorba despre Corina Sofia Bebereche, autoarea cărţii intitulate Cuore di Vipera (în traducere Inimă de Viperă), apărută în 2012 la Editura Sottosopra, pe care o prezentăm în revista noastră.
Ediţia italiană se deschide cu intervenţiile in memoriam Marco Cugno ale profesorilor Lorenzo Renzi, Smaranda Bratu Elian, Marinella Lőrinczi şi traducătorului Mauro Barindi. Urmează un dialog între filozofii Massimo Carloni şi Ciprian Vâlcan despre receptarea lui Cioran în Italia. În continuare, versiunea italiană a interviului cu Adela Greceanu şi un grupaj de poezii în traducerea Serafinei Pastore, apoi o recenzie a scriitorului Diego Zandel la romanul lui Mircea Cărtărescu recent apărut în Italia, Nostalgia (Voland 2012, în traducerea lui Bruno Mazzoni), şi originalul interviului cu Roberto Pazzi. Urmează o recenzie la romanul „Il sorriso sardo” de Petru Dumitriu semnată de Marinella Lorinczi şi un fragment din romanul „Copii – Duşmani ai poporului” de Lăcrimioara Stoenescu, cu prezentarea şi traducerea lui Mauro Barindi. Avem apoi un studiu dedicat prinţesei Elena Ghica (Dora d’Istria), o recenzie a lui Hanibal Stănciulescu la volumul Il racconto della realtà (Edizioni Solfanelli 2012), semnat de criticul Antonio Catalfamo, şi un interesant articol despre odiseea unui premiu Nobel sustras medicului român Nicolae Păulescu, descoperitorul insulinei, articol propus de medicul-scriitor Emil Petru Raţiu. Încheiem cu un grupaj de versuri ale poetului Paolo Polvani”.
Afrodita Carmen Cionchin, editor coordonator
