În perioada 15 – 17 iunie 2012, Fundaţia Cărtureşti şi Ordinul Arhitecţilor din România organizează la Bucureşti, pe strada Arthur Verona, a şaptea ediţie Street Delivery, un eveniment de urbanism, arhitectură şi arte, care îşi propune recuperarea peisajului urban de către pietoni şi comunitate.
Bucureştiul a fost declarat în 2011 de către studiul Aphekom cea mai poluată capitală europeană, fiind o victimă a dezvoltării, în detrimentul confortului şi a calităţii vieţii.În acelaşi timp, peisajul urban s-a deteriorat şi s-a înstrăinat de cetăţeni, devenind rezultatul exclusiv al unor proiecte oficiale şi al intervenţiei dezvoltatorilor imobiliari, derulate în absenţa unui dialog real şi al implicării entităţilor care pot negocia armonizarea ambientală şi dreptul comunităţii de a influenţa calitatea spaţiului public.
În foarte multe zone, dar cu precădere în centrul oraşului, lipseşte coerenţa unor trasee pietonale, bucureştenii fiind astfel privaţi de bucuria simplă a contemplării şi a promenadei. Street Delivery a apărut ca o formă de rezistenţă.
“Street Delivery a început prin mici exerciţii legate de detalii: de parcelare, marginea străzii, gard, resturi de pavaje şi grădini. Treptat, am ajuns la concluzia că o bună vecinătate şi interesul comun ar putea să genereze ideea de traseu cultural. Nu am pornit, cum se întâmplă de obicei, de la o comandă publică, ci de la iniţiativa particulară şi nevoia agregării vecinătăţilor unui cartier. Scopul a fost să reîntregim strada Arthur Verona, traversând Bulevardul Magheru – pentru că ea, de fapt, începe dincolo de acesta – şi astfel Parcul Grădina Icoanei s-ar uni cu Grădina Cişmigiu. Această promenadă creează un alt gen de relaţie decât cele obişnuite cu oraşul, cu casele şi traficul. Descoperi astfel oportunităţi şi locuri pe care acum nici nu ne-am putea imagina că pot fi folosite. Există un beneficiu economic şi de confort urban pe care poţi să-l fructifici în momentul când accepţi şi respecţi drepturile pietonului şi ale biciclistului.” – Arh. Şerban Sturdza, Preşedintele Fundaţiei Pro Patrimonio.
Street Delivery a reprezentat, începând cu 2006, un cadru în care societatea civilă, artişti, arhitecţi, muzicieni, locatari şi toţi cei care doresc să se facă văzuţi şi auziţi să poată oferi o alternativă la felul în care este percepută locuirea oraşului. În aceste trei zile, anual, se creează o proiecţie pozitivă asupra potenţialului pe care îl are Bucureştiul, dar şi alte oraşe din România care se confruntă cu situaţii similare.
„Street Delivery este un exerciţiu de bucurie prin bună învecinare”, a spus arh. Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. “Dacă ne referim la acest conflict, la suprapunerea dintre o stradă veche, pe care cetăţeanul putea să circule între Grădina Icoanei şi Ateneu, şi acest bulevard, care a însemnat modernizarea Bucureştiului la un moment dat, atunci se poate spune că proiectul nu este încă terminat Street Delivery este esenţa unui tip de acţiune care capătă forma unei reveniri periodice, un eveniment anual, un obicei care se reia, dar care vorbeşte despre lucruri care se pot întâmpla în fiecare zi, oriunde, oricând, legat de spaţiul public şi de continuitatea acestuia. Pietonul este la fel de important ca automobilistul în contextul în care înţelegem mobilitatea ca un deziderat şi o nevoie de a parcurge spaţiul şi de a putea să participăm la ceea ce oferă oraşul, care este o aglomerare de interese. Strada Arthur Verona este o stradă ca oricare alta, dar cei care locuiesc sau lucrează aici, – Ordinul Arhitecţilor, Librăria Cărtureşti şi toţi ceilalţi care au înţeles să participe – şi-au deschis porţile şi au lansat o invitaţie la colaborare şi dialog. La fiecare ediţie, Street Delivery îşi propune să rezolve o problemă a cartierului, cât de mică, fie că e vorba de un trotuar care trebuie reparat, de un gard care trebuie refăcut de nişte meşteri, de monumente sau de piaţeta din faţa Bisericii Anglicane. Sunt lucruri simple, care aduc calitate spaţiului urban.”
Deşi Street Delivery este un eveniment legat intrinsec de proiectul traseului cultural Arthur Verona, în timpul care s-a scurs de la prima ediţie, prin plusul de diversitate şi dinamism adus de cei care ni s-au alăturat, s-a conturat şi un obiectiv mai generos: un peisaj emoţional optimist şi sentimentul de apartenenţă. Împreună, aspirăm la un oraş în care oamenii au prioritate şi se bucură să trăiască.
