Editura Polirom publică, în colecţia „Biblioteca medievală” (coordonată de Alexander Baumgarten), „Kitāb al-hudūd” (Cartea definiţiilor), de Ibn Sīnā (Avicenna), un tratat ce se constituie într-o cheie de descifrare a întregii opere avicenniene şi constituie în acelaşi timp o bază solidă pe care se pot edifica viitoarele traduceri din creaţia sa. Pe lângă textul arab al tratatului, şi traducerea sa în română, cartea cuprinde şi traducerea acestuia în limba latină, cu note ample ce vin să sublinieze importanţa lui Ibn Sīnā în împământenirea filosofiei greceşti în Orient şi în readucerea ei în actualitate în Occidentul latin.
Ibn Sīnā (Avicenna), ”Cartea definiţiilor” (ediţie trilingvă: arabă, română, latină). Traducere din limba arabă, studiu şi bibliografie de George Grigore. Note şi comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi şi Mădălina Pantea. Tabel cronologic de Gabriel Biţună. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului şi a comentariilor lui Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander Baumgarten. Iaşi: Editura Polirom, Biblioteca medievală, 2012.
Ibn Sīnā (980, Afşana, lângă Bukhara – 1037, Hamadan), cunoscut în Europa medievală sub numele de Avicenna, este, fără îndoială, unul dintre marii erudiţi de o importanţă covârşitoare, deopotrivă, în lumea arabo-islamică şi în Europa occidentală. Cărţile sale, „Kitāb aš-šifā’” (Cartea tămăduirii), o vastă enciclopedie a cunoştinţelor vremii în filosofie şi ştiinţe, precum şi „al-Qānūn fī at-tibb” (Legea în medicină) – cea mai faimoasă şi mai longevivă carte din istoria medicinii – vor modela de-a lungul întregului ev mediu studiile de filosofie şi de medicină.
