spot_img

„Contemplaţii cromatice” de Ligia Podorean-Ekstrom şi Vasile Rotar, la Galeria Veroniki Art

Miercuri, 16 mai 2012, ora 18:00, la Galeria Veroniki Art din Bucureşti  (Intrarea Murmurului nr. 2-4) va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură „Contemplaţii cromatice” de Ligia Podorean-Ekstrom şi Vasile Rotar. În cadrul vernisajului soprana Elena Dimitriu va susţine un minirecital. Expoziţia este deschisă în perioada 16 mai – 16 iunie 2012 . Organizator: Doina Roman, artist plastic.


„Arta contemporană românească numără printre artiştii de diferite vârste şi orientări o categorie aparte de plasticieni. Aparţinând strălucitei generaţii formate la institutele de profil în deceniul cinci, ei trasează o punte solidă între arta românească interbelică şi cea a zilelor noastre. Legătura aceasta neîntreruptă între creaţia plastică modernă şi cea contemporană, cu remarcabile rezultate în plan estetic, are un numitor comun: măiestria adevărată, deprinsă chiar de la artiştii-profesori ai epocii interbelice. Dacă astăzi arta noastră e cunoscută şi preţuită atât în România cât şi dincolo de graniţele ei, acest lucru se datorează, evident şi generaţiei tinere dar, în mod special, celei mai întâi amintite, pe care aş numi-o, fără ezitare, generaţia de aur a picturii şi a graficii româneşti contemporane.

Acesteia îi aparţin artiştii Ligia Podorean-Ekström şi Vasile Rotaru, autorii unei duble personale găzduite de galeria Veroniki Art timp de o lună, începând cu data de 16 mai, 2012. Un duet plastic, alcătuit pe două direcţii principale: interesul pentru studiul după natură şi interesul pentru culoare.

Înainte de a sublinia acele trăsături estetice şi stilistice ce-i diferenţiază pe cei doi artişti, se cuvine a pune mai întâi în evidenţă acele coordonate ce-i apropie şi determină realitatea unui spectacol vizual armonios şi solid articulat. E vorba, mai presus de orice, despre o reală poetică a culorii, personalizată şi condusă pe culmi de rafinament, apoi despre construcţie şi compoziţie. Doamna Ligia Podorean-Ekström este de formaţie arhitect şi grafician de carte, în timp ce domnul Vasile Rotaru s-a remarcat de-a lungul timpului printr-o prestigioasă carieră în domeniul scenografiei de film, teatru şi televiziune. Aparent se alătură două domenii strict diferenţiate. În realitate arhitectura şi scenografia sunt arte majore care au în comun construcţia şi rigoarea. Tot un fel de arhitect este şi scenograful, doar că structurile sale sunt mai perisabile şi mai schimbătoare. Prin urmare, ceea ce se desluşeşte cu claritate a fi nucleul fiecăreia dintre lucrările din expoziţia „Structuri în dialog” este acea construcţie ce preexistă execuţiei propriu-zise. Când artistul profund dedicat menirii sale doreşte ca opera sa să dăinuie, o construieşte pe o solidă fundaţie ideatică. De abia după ce compoziţia, indiferent de tehnica abordată, s-a alcătuit în gândirea artistului, urmează liberatea de execuţie,

Şi mai au în comun ceva cei doi plasticieni, dincolo de faptul de a fi colegi de generaţie şi de a se fi născut în spaţiul transilvan: interesul constant pentru formele vii, existente în natură, dar şi pentru cele create de ingeniozitatea şi simţul artistic al creatorului de rang doi care este omul. Natura şi cultura în forme rafinate devin astfel motive, atât în pânzele lui Vasile Rotaru, cât şi în acuarelele Ligiei Podorean-Ekström.

Ligia Podorean-Ekström propune spectacolului vizual de la galeria Veroniki Art două serii de lucrări realizate în tehnica acuarelei, o tehnică aşezată pe graniţa atât de fragilă dintre pictură şi grafică: studii după natură, respectiv peisaje din diferite locuri pe unde a călătorit sau a trăit, dar şi sugestii de interioare. Dacă în ultima perioadă, izgonită de impetuozitatea diferitelor experimente plastice, acuarela a trecut într-un nedrept con de umbră, lucrări ca cele ale Ligiei Podorean-Ekström ne redau speranţa în revigorarea uneia dintre cele mai delicate şi mai dificile dintre tehnicile artistice. Acuarela este expresia trăirii momentului şi a maximei concentrări asupra compoziţiei, căci, se ştie, asupra unei acuarele nu se mai poate reveni. Arhitecta şi graficiana Ligia Podorean ne dă măsura excelenţei în această tehnică. În spatele unei formaţii care solicită exactitate şi justă măsură se ascunde un suflet de poet autentic. Poezia doamnei Podorean se scrie cu pensula iar cuvintele ei sunt liniile diafane şi petele subtile de culoare. Fragmentele de interioare descrise de artistă în compoziţiile sale sunt deopotrivă elegante şi intime. Nepopulate, ele transformă în personaj fiecare dintre motivele surprinse. Artista redă cu minuţie detaliile expresive: o perdea care flutură în faţa ferestrei deschise, o oglindă în care se reflectă o fereastră, o scară ce duce la etaj, stâlpul cu rol de susţinere şi rol decorativ, o floare într-un ghiveci. Niciodată aceste compoziţii nu descriu un interior complet, ci doar colţuri care sugerează întregul armonios şi primitor al unui habitat casnic. Lumina şi umbra se întrepătrund, transparenţele formelor, atât de măiestrit realizate sugerează o acută nevoie de pace şi reverie. La fel se poate vorbi şi despre peisajele Ligiei Podorean-Ekström, deşi acestea sunt compoziţiile unde liberatea de execuţie pare mai pronunţată. Pe fundalurile peisajelor urbane se conturează fragmente de arhitecturi, în timp ce formele naturale pure devin pete diafane de culoare, caligrame, sugestii pline de farmec ale unui râu, ale unui deal, ale unui arbore. Artista se încarcă de energiile subtile ale naturii căreia îi dăruieşte în schimb o altă formă de existenţă, filtrată prin sensibilitatea sa de poetă şi redată pe suportul pictural.

Scenograful şi pictorul Vasile Rotaru contribuie la crearea acestui duet plastic printr-o viziune solid articulată asupra universului vizibil şi printr-o sensibilitate nu mai puţin remarcabilă. Revendicându-se parcă de la tradiţia picturii impresioniste, artistul se lasă copleşit de peisajul rural şi de arhitecturile ecleziale ori laice din diferite zone româneşti. Formele create pe pânzele sale se scaldă în lumină plină exaltându-şi culorile. Rigoarea construcţiilor plastice e domolită tocmai printr-un lirism al subiectelor abordate şi al viziunii înseşi. Artistul face din biserică sau din casă un centru al compoziţiei dar şi al fragmentului de lume evocată. Neîndoielnic, frumuseţea peisajelor transilvane ori moldave inspiră şi vitalizează pictura lui Vasile Rotaru. Acest artist al spectacolului de film şi televiziune, domenii aparţinând prin excelenţă spaţiului urban, îşi mărturiseşte fără reţinere nostalgia faţă de lumea aproape paradisiacă a satului românesc de odinioară. O particularitate a compoziţiilor sale o reprezintă prezenţa umană, sugerată în siluete diafane, dar totodată expresive, plasate în imediata vecinătate a arhitecturilor redate. Personajul uman e surprins însă şi în alt tip de atitudine: călăreţi în mişcare, oameni însoţind un car cu fân ce se îndreaptă spre o presupusă destinaţie. Nu mai puţin, animalul blând şi supus, surprins în atitudini dinamice, constituie un motiv căruia pictorul îi descoperă frumuseţea şi poezia, aşa cum o făcuse şi înaintaşul său, Nicolae Grigorescu.

Nici o întâlnire nu e întâmplătoare,  o ştim prea bine. Astfel, dialogul de pe simezele galeriei Veroniki Art al celor doi artişti este în măsură să ne ofere o lecţie de pictură autentică, realizată cu seriozitate, sensibilitate şi desăvârşită măiestrie. Ligia Podorean-Ekström şi Vasile Rotaru creează acel gen de artă ce încântă şi predispune la reverie şi contemplaţie. O artă care conţine un mesaj ce se lasă cu uşurinţă înţeles şi asumat. Lucrările lor pot sta în orice muzeu de artă modernă şi contemporană, dar în acelaşi timp au calitatea de a îmbogăţi şi înfrumuseţa un cămin. Un artist al spectacolului şi un artist al spaţiului de locuit, atinşi de aripa hieratică a poeziei, fac posibilă comunicarea şi întrepătrunderea a două genuri ce par, la o primă vedere, mai puţin conciliabile.”, a scris Luiza BARCAN.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508