spot_img

”Ultima Revoluție Analogică, o Cutie a Memoriei”, la Craiova

Vineri, 27 aprilie 2012, de la ora 19.00, la Clubul Electroputere (Str. Calea București nr. 56, Craiova), va avea loc deschiderea expoziției ”Ultima Revoluție Analogică, o Cutie a Memoriei”. Expun artiștii: Ștefan Constantinescu, Peter Forgacs, Zuzanna Janin, Karen Mirza și Brad Butler, Liliana Moro, Deimantas Narkevicius, Yves Netzhammer. Curatori: Ștefan Constantinescu, Xandra Popescu.


Proiectul ”Ultima Revoluție Analogică, o Cutie a Memoriei” reunește artiști din Est și din Vest, reflectând asupra conceptelor de revoluție și diviziune geo-politică. Expoziția va prezenta, sub forma unei instalații, o serie de lucrări video realizate de către Ștefan Constantinescu, Peter Forgacs, Zuzanna Janin, Karen Mirza și Brad Butler, Deimantas Narkevicius și Yves Netzhammer; o lucrare audio a artistei Liliana Moro și o sculptură de Via Lewandowski.

Ștefan Constantinescu (1968) este artist vizual și cineast. În 2010 a participat la Bienala de la București cu instalația ”Un Albastru Infinit”, realizată din pictură și fotografie. În 2009 a reprezentat România la Bienala de la Veneția, cu filmele ”Passagen” și ”Troleibuzul 92”. În 2009 a regizat împreună cu Julio Sotto filmul ”Dacia, dragostea mea”, un portret al tranziției României de la comunism la capitalism, prin povestea automobilului Dacia, o emblemă a României Comuniste. În 2008 a realizat cartea pop up, ”Epoca de Aur pentru Copii”, o carte despre istoria recentă a României.

Xandra Popescu (1980) este dramaturg, artist video și curator. Lucrările ei abordează teme precum: creativitatea anonimă, auctorialitatea și intimitatea în economia cunoașterii. A studiat Științe Politice și Scriere Dramatică. Una dintre lucrările sale curatoriale: ”Chiar dacă nimeni nu te vrea, eu te voi iubi mereu”, a fost prezentată la Veneția în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică.

Peter Forgacs (1950) este un artist media și producător de film independent din Budapesta. Este cunoscut pentru seria de filme și instalații ”Private Hungary”. Această serie are la bază filme de amator realizate între 1920-1980, care documentează cursul unor vieți obișnuite care urma să fie tulburat de o extraordinară traumă istorică. A debutat internațional cu filmul ”Familia Bartos” în 1988. Între 2000 și 2002 Peter Forgacs a fost în rezidență la The Getty Museum/Getty Research Institute din Los Angeles unde a realizat instalația ”Danube Exodus: Rippling Currents of the River”. În 2009 Peter Forgacs a reprezentat Ungaria la Bienala de la Veneția expunând instalația Col Tempo – The W. Project.

Zuzanna Janin (1961) realizează sculpturi, instalații, video, fotografie și performance. În lucrările sale abordează teme precum spațiul, memoria, timpul și tranziția. Între 2009 și 2010 a lucrat la o serie de instalații video intitulată Majka from the Movie. Seria este compusă din episoade non-narative, ce au la baza serialul de televiziune polonez Madness of Majka Skowron, în care, în copilăria sa, Zuzanna Janin a interpretat personajul principal.

Karen Mirza și Brad Butler lucrează împreună din 1997. Activitatea lor are la bază colaborarea și dialogul. Aceasta se manifestă printr-o practică diversă precum film, instalație, fotografie, performace, publicații și proiecte curatoriale. Activitatea lor se angajează în problematizarea unor concepte precum “colaborarea”, “participarea”, “răsturnările sociale” și rolul tradițional al artistului ca producator și cel al publicului ca receptor. Proiectul lor actual The Museum of Non Participation, comisionat de catre Art Angel, propune un muzeu conceptual geo-politic format din gest, imagine și bariere de limbaj.

Liliana Moro (1961) trăiește și lucrează în Milano. În 1989, împreună cu alți artiști, a fondat Via Lazzaro Palazzi în Milano, care s-a închis în 1993. În 1992 a fost invitată de Jan Hoet să participe la Documenta IX în Kassel iar în 1993 a făcut parte din Open Section la Bienala de Artă de la Veneția. A participat la importante expoziții de grup printre care Italics, curatoriat de către Franesco Bonami în Palazzo Grassi și Save Venice la Magazzini del Sale la cea de-a 53-a Bienala de la Veneția.

Deimantas Narkevicius (1964) este artist și cineast stabilit în Vilnius. Așa cum a declarat în numeroase rânduri, filmele sale sunt într-o oarecare măsură sculpturi extinse. Adeseori acestea sunt adaptate spațiului de expunere, iar din punct de vedere tematic, pleacă de la circumstanțe personale foarte specifice. Lucrând în formate diferite de film, inserează de multe ori fragmente din alte medii – desen, fotografie și media. El a câștigat recunoaștere largă pe scena artei internaționale și a reprezentat Lituania la cea de-a 49-a Bienală de Artă de la Veneția, în 2003.

Yves Netzhammer (1970) este un artist elvețian care activează în Zurich. Lucrează cu instalații video, proiecții de diapozitive, desene și obiecte. În 2007 a reprezentat Elveția la Bienala de la Veneția împreună cu Christine Streuli. În 2003 și 2005 a participat la Moving Image Biennial în Geneva. Lucrările sale fac parte din colecții precum: FRAC – Nord-Pas de Calais, Dunkerque, FRAC – Provence-Alpes-Côte d’Azur, Marseille sau Stiftung Wilhelm Lehmbruck Museum din Duisburg.

”Ultima Revoluție Analogică, o Cutie a Memoriei” a fost lansat în cadrul Bienalei de Artă de la Veneția în 2011 și intinerat în București (Make a Point) și Londra (Galerie8).

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508