De curând, a apărut o nouă ediţie a revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române”, coordonată de Afrodita Carmen Cionchin. Revista poate fi citită la paginile web www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.
„Ediţia română se deschide cu un interesant studiu dedicat personalităţii lui Alexandru Marcu, unul dintre cei mai mari şi multivalenţi italienişti români. S-a afirmat atât în domeniul istoriei şi al istoriei literaturii, cât şi în cel literar prin numeroasele sale traduceri din italiană în română şi din română în italiană. Datorită funcţiilor deţinute (în special celei de ministru al Propagandei Naţionale în anii 1941-1944), a fost unul dintre cei mai asidui promotori ai culturii italiene din România. Veronica Turcuş ne prezintă contribuţia acestuia la dezvoltarea catedrei de limba şi literatura italiană a Universităţii din Bucureşti, ca demn continuator al lui Ramiro Ortiz.
În memoria renumitului scriitor Antonio Tabucchi, care s-a stins din viaţă în 25 martie 2012, la Lisabona, la vârsta de 68 de ani, publicăm apoi medalionul pe care i l-a dedicat un mare profesor şi prieten al acestuia, Silvio Guarnieri, cel care i-a condus lucrarea de licenţă cu titlul Surrealismo in Portogallo (Suprarealismul în Portugalia), susţinută în 1969 la Universitatea din Pisa. Doina Condrea Derer ne prezintă volumul Corrispondenze (Afinităţi), unde apare portretul pe care Guarnieri i l-a făcut lui Tabucchi cu tuşe îngroşate. În fapt, cronica şi hronicul ultimei lui mari prietenii.
În continuare, Anca-Domnica Ilea ne propune o analiză naratologică a patru povestiri de Dino Buzzati, urmată de traducerea povestirii „Tiranul bolnav”, în care moartea este înfăţişată ca pierdere a puterii, cunoscut fiind faptul că scriitorul, de la a cărui dispariţie se împlinesc anul acesta patruzeci de ani, a fost preocupat în mod constant şi original de tematizarea morţii.
Sub titlul Aminteşte-ţi să o uiţi, publicăm un grupaj de traduceri inedite din poezia lui Corrado Calabrò, sub semnătura italienistei Viorica Bălteanu.
Urmează un interviu cu Alvaro Barbieri, profesor de filologie romanică la Universitatea din Padova, despre necesitatea unor iniţiative cu un impact promoţional mai puternic pentru difuzarea culturii şi a literaturii române în Italia zilelor noastre.
Sub titlul „Michael Astner pe muchia de «cuţit identitar cu două tăişuriʼ”, Mariana Codruţ introduce apoi versurile lui Michael Astner extrase din volumul ţara transformată-n vînt (Editura Casa de pariuri literare, Bucureşti, 2011).
Crina Suceveanu evocă personalitatea lui Petru Iroaie (n. 1907), care a predat limba şi literatura română la Universitatea din Palermo, timp de 20 de ani, în perioada 1950-1970, mulţi absolvenţi de litere din acea perioadă amintindu-şi de profesorul român cu emoţie.
Urmează o pagină semnată de patru surori din Italia şi România care s-au întâlnit între poezie şi artă: Mihaela Cernitu, Aurora Speranza Cernitu, Giovanna Ugolini şi Liliana Ugolini.
Sub egida „Cititorii-scriitori”, propunem cititorilor şi în acest număr un subiect de interes – Impresii de călătorie din Italia – invitându-i să ne trimită un text în proză inedit pe adresa de e-mail a redacţiei. Cele mai reuşite compoziţii vor fi ulterior publicate în paginile revistei noastre.
Semnalăm şi lansarea, pe 11 martie 2012, la Salonul de Carte şi Presă AMPLUS din Bucureşti, a unei noi ediţii bilingve româno-italiene din opera poetică a lui Mihai Eminescu, Sonete şi alte poezii / Sonetti e poesie varie, traducere în italiană de Geo Vasile, apărută la Editura Pavesiana, condusă de italienista Mara Chiriţescu.
Ediţia italiană se deschide cu două ample interviuri dedicate arhitecturii Timişoarei: primul cu arhitectul Giuseppe Grieco şi al doilea cu arhitecta Serena Volterra, ambii de la Universitatea „Sapienza” din Roma, urmate de mărturia de excepţie a unei italience despre viaţa copiilor abandonaţi care trăiesc în infernul canalelor subterane ale Bucureştiului: Giada Connestari, autoarea albumului „Dimenticami, ormai è tutto spento” (Uită-mă, deja e totul stins). În continuare, o pagină dedicată lui Gherasim Luca, teoreticianul suprarealismului, de către profesorul Giovanni Rotiroti de la Universitatea „L’Orientale” din Napoli.
Urmează o recenzie a scriitorului Diego Zandel la romanul Doinei Ruşti recent apărut în Italia, „L’omino rosso” (Nikita, Firenze 2012, în traducerea lui Roberto Merlo), şi, în exclusivitate, un fragment din romanul „Mireasa cu șosete roșii” de Adela Greceanu, cu prezentarea şi traducerea lui Mauro Barindi. Avem apoi studiul dedicat lui Alexandru Marcu şi un interesant articol despre cinematografia românească în timpul comunismului, propus de Achille Tramarin. Încheiem cu un grupaj de versuri de Corrado Calabrò şi poeziile inedite ale lui Alessandro Ramberti”. (Afrodita Carmen Cionchin, editor coordonator)
