De curând, la Editura Herald, în colecția Mathesis, a apărut volumul „Ideea de natură – O istorie a gândirii cosmologice europene ” de Collingwood Robin George, în traducerea lui Alexandru Anghel.
”Ideea de natură nu reprezintă un tratat sistematic despre cosmologie; are mai degrabă un caracter istoric și interpretativ, începând cu perspectiva lui Thales și terminându-se cu perspectiva lui Whitehead despre natură. Cartea este împărțită în esența în trei secțiuni: (1) concepția greacă despre natură, (2) concepția renascentistă despre natură și (3) concepția modernă despre natură. Collingwood arată că, începând cu perspectiva greacă asupra naturii, filosofii naturaliști greci și-au fundamentat știința pe supoziția potrivit căreia „lumea naturii este saturată sau pătrunsă de minte” și că mintea este cea care explică ordinea din lumea naturală. Concepția renascentistă despre natură, în general vorbind, compară natura cu un mecanism lipsit de viață și de inteligență. Originea ordinii din natură era explicată de gânditorii Renașterii prin postularea unui Creator divin. Atât cosmologia greacă cât și cea renascentistă sunt bazate pe analogii: analogia dintre lumea naturii și ființa umană și, respectiv, analogia dintre mecanism și făuritorul acestuia. Cosmologia modernă este de asemenea bazată pe analogie: analogia dintre procesele lumii naturale pe care le studiază omul de știință și „vicisitudinile vieții umane studiate de istorici”. (…) Frederick C. Dommeyer
Robin G. Collingwood – Filosof și arheolog britanic, renumit pentru opera sa din domeniul esteticii și filosofiei istoriei. Profesor de metafizică la Magdalen College, Oxford. A fost influențat în principal de idealiști italieni precum Croce, Gentile și Guido de Ruggiero, cu ultimul fiind de altfel prieten apropiat, precum și de figuri ca Hegel, Kant, Vico, Bradley și J.A. Smith. În timpul anilor ’50 și ’60 filosofia istoriei formulată de el a ocupat un loc central în dezbaterea referitoare la natura explicației în științele sociale și la faptul dacă acestea sunt reductibile la explicații din domeniul științelor naturii. În urma eforturilor interpretative ale lui W.H. Dray, contribuția lui Collingwood în domeniul filosofiei istoriei ajungea să fie considerată un antidot puternic la ideea de unitate metodologică a lui Carl Hempel. Collingwood este autorul unuia dintre cele mai importante tratate de metafilosofie scris în prima jumătate a secolului al XX-lea, An Essay on Philosophical Method, care reprezintă o încercare susținută de explicare a motivelor pentru care filosofia este o disciplină autonomă cu o metodă și o tematică diferite de subiectele abordate în științele naturii și în cele exacte.