Joi, 1 martie 2012, a fost desemnat câştigătorul premiului Le Prix Chasseur 2012, juriul desemnându-l pe Santiago Montobbio, unul dintre cei mai prolifici şi rafinaţi scriitori hispanici ai momentului.
Născut la Barcelona în 1966, Santiago Montobbio de Balanzo este unul dintre cei mai valoroşi poeţi contemporani. Este licenţiat în filologie hispanică la Universitatea din Barcelona, profesor de teoria literaturii la Universitatea Naţională de Educaţie la Distanţă (UNED). A debutat ca scriitor în 1988, la Madrid, în „Revista de Occidente”. Cartea sa Hospital de Inocentes / Spitalul inocenţilor (1989) a fost elogios primită de autori iluştri precum: Ernesto Sabato, Juan Carlos Onetti, Miguel Delibes , Camilo Jose Cela, Carmen Martin Gaite, Jose Angel Valente. Este autorul unor volume de versuri de succes precum: Los versos del fantasma (Mexico, 2003) şi El anarquista de las bengalas (Barcelona, 2005), carte nominalizată pentru Premiul Quijote în 2006, de către Asociaţia Scriitorilor din Spania. A publicat şi proză, editat fiind frecvent în Castilla de Nord (Valladolid): Etica confirmada (1990); Tierras(1996). Santiago Montobbio este tradus în Anglia, Germania, Italia, Danemarca şi Portugalia. Este vicepreşedinte al Association pour le Rayonnement des Langues Européennes (ARLE), din Neuilly-sur-Seine şi corespondent permanent al revistei Europe Plurilingue, editată la Universitatea Paris 8.
„După ce, cu o bucurie rară, am descoperit lirica acestui mare poet contemporan spaniol, Santiago Montobbio, mi-am dat seama că are, inconfundabil, forţa şi claritatea unui mesaj foarte răspicat, fără echivoc, a unui « teolog dizident », cum sună titlul unui poem.
Nimic dogmatic, nici abisal, ci doar ameţitorul fior metafizic, ca un frison de trestie cugetătoare mlădiind vântul, colaborând cu el. Este vocea pe care parcă o ştii de când lumea, o ai în tine, în memoria sufletului tău. Vocea profetului din zilele noastre, pentru noi, cei dintotdeauna. Niciodată poemele lui nu vor cantona sau cocheta în minor, deoarece nu există în discursul poetului autentic nimic nesemnificativ, nimic desuet…Cititorul român iubitor de poezie, de cunoaştere revelatorie, îl va asculta, îl va înţelege şi-l va căuta.” (Eugen Evu)
