Luni, 19 martie 2012, ora 18.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului “OLEG DANOVSKI – omul, artistul, legenda” de Doina Jela. Evenimentul este organizat de Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” – Revista „Teatrul azi” şi Curtea Veche Publishing. Vor vorbi despre carte, în prezenţa autoarei: Ilinca Tomoroveanu, Gina Şerbănescu şi Marina Constantinescu.
„O legendă a scenei, numită „Prinţul slav“ şi apoi „Sfinxul slav“, coregraf la teatrul „Cărăbuş“ la 18 ani, cel mai tânăr din lume la vremea aceea, cum se lăuda şeful lui, faimosul Constantin Tănase, apoi la Alhambra, Oleg Danovski a impulsionat și hrănit cu geniul său creator baletul Operei Române vreme de aproape 40 de ani (1941–1977); a înființat aproape din nimic, la Constanța, unul dintre cele mai performante ansambluri de balet din Europa (1978–1996); a trăit în contact atent cu marii artişti de balet ai lumii, de la Alicia Alonso la Maurice Béjart, a figurat în jurii internaţionale alături de Iuri Grigorovici, Galina Ulanova, Jerome Robbins, André Philippe Hersin; a primit în ţară monştri sacri, ca Alvin Ailey, Maia Pliseţkaia, Vladimir Vasiliev, Mihail Barîşnikov; a realizat zeci de coregrafii originale, uimitoare prin precizie tehnică, regie, imaginaţie şi ceva care trimitea mereu gândul spre idee şi povestea către semnificaţii mai adânci, metafizice. Se spunea despre el, scurt, „Oleg?… Ei, da, Oleg este… altceva…“ Ce altceva?
La aproape două decenii de la plecarea lui dintre noi, Oleg Danovski rămâne un chip învăluit în legendă. Nu se poate trăi fără legende. Neajunsul este că, uneori, chiar şi acelea formate sub ochii noştri obnubilează şi devorează, când nu împing uşor în uitare, profilul în carne şi oase al omului de pe urma căruia trăiesc. Cartea de faţă este o încercare de a dezvălui, sub legendă, un portret şi a depăna, pe cât posibil, o viaţă.”, a scris Doina Jela.
Biografia coregrafului Oleg Danovski (1917–1997) constituie rezultatul unui efort de documentare și redactare de mai bine de șase ani, care a presupus consultarea unor categorii de surse dintre cele mai diverse (articole și cărți de specialitate, dicționare românești și străine, memorialistică, documente de arhivă, filme, discuții cu prieteni, rude, colaboratori ai personajului principal), călătorii de documentare și propria arhivă a autoarei care l-a cunoscut pe Oleg Danovski, l-a urmărit în repetiții și spectacole și a consemnat mai multe ore de interviuri cu el, în anii de dinaintea morții, când era directorul Teatrului de Balet din Constanța. Cunoaşterea activității marelui artist şi a confraților săi dintr-o adevărată epocă de aur a baletului românesc ar putea constitui un imbold şi o sursă de revigorare pentru reprezentanții dansului românesc (clasic şi modern) de azi, cartea Doinei Jela pledând strălucit pentru cultivarea memoriei şi continuității acestei splendide arte.
Doina Jela (n. 1951) este prozatoare, publicistă, autoare a unui mare număr de eseuri, cronici, recenzii, interviuri, apărute în reviste ca România literară, România liberă, Adevărul literar şi artistic, Universul cărţii, Dilema, Vatra, Observator-München etc., Observator Cultural, Tomis, 22, Vatra. Dintre volumele sale: Cazul Nichita Dumitru (Premiul de onoare acordat de Asociația Internațională a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români, Washinghton, 1996); Telejurnalul de noapte (1997 şi 2005, ediţia a II-a); Această dragoste care ne leagă (1998 şi 2004, ediţia a II-a); Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar (1999 şi 2002, ediţia a II-a), carte ecranizată de Lucian Pintilie sub titlul După-amiaza unui torţionar (2001); Lexiconul negru — Unelte ale represiunii comuniste (2001); Afacerea Meditaţia Transcendentală (în colaborare cu Cătălin Strat şi Mihai Albu); Reuşeşti sau mori — convorbiri emailate cu Vladimir Bukovski (2003); Ungaria ’56 — Revolta minţilor şi sfârşitul mitului comunist (în colaborare cu Vladimir Tismăneanu, 2006); O sută de zile cu Monica Lovinescu (2008). A fondat şi a funcţionat mai mulţi ani ca secretar al Asociaţiei Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ). În prezent este redactor și coordonator de colecții la Curtea Veche Publishing și colaborează cu numeroase publicații culturale.