„Comunicarea se va face mai ales prin intermediul imaginilor, iar alfabetul va deveni un privilegiu de castă”

La Editura Polirom, în colecţia „Collegium. Relaţii publice şi publicitate”, a apărut volumul „Tehnici de comunicare în social media” de Horea Mihai Bădău. Volumul este un bun manual de Social Media, primul din România, accesibil atât pentru cititorii iniţiaţi cât şi pentru cei care sunt începători într-ale blogging-ului, Twitter-ului, Facebook-ului. Andra Rotaru a dialogat cu autorul, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro

Cum se poate recunoaşte o revoluţie „social media”? Care sunt efectele ei asupra noastră?

Mai întâi, pentru că a fost comparată cu Revoluţia Industrială, Social Media se recunoaşte prin schimbări de ordin tehnologic. Instrumentele proprii acestei noi lumi se schimbă foarte rapid: în curând laptopul şi desktop-ul vor dispărea, iar locul lor va fi luat de tablete, care vor avea mărimi cuprinse între cea a smartphone-urilor actuale şi tabletelor clasice. Emailul va dispărea în forma pe care îl ştim azi – din ce în ce mai multe universităţi americane au renunţat să mai trimită mailuri studenţilor lor, pentru că noile generaţii nu mai folosesc aceste instrumente de comunicare. Ce nevoie mai ai de e-mail, atunci când reţelele sociale îţi oferă toate tipurile de comunicare de care ai nevoie? Când aţi trimis ultima scrisoare sau ultima felicitare, clasică, de la mare? Aşa ne vom gândi şi la laptopuri, desktopuri şi la Poşta Română, în formula pe care o cunoaştem acum. Apropo, mai folosiţi desktopuri?

Revoluţia Social Media se face simţită prin schimbarea reprezentărilor asupra lumii în care trăim. Întrepătrunderea lumilor virtuale şi reale are ca rezultat o nouă reprezentare. Prin intermediul realităţii potenţate, lumea în care trăim trece prin două modificări majore: individualismul este înlocuit de colectivism. Media Socială aduce tocmai această schimbare – individul nu mai evoluează prin forţe proprii, ci cu ajutorul celorlalţi sau prin ceilalţi, şi a doua modificare care decurge din prima – comunicarea instituţională şi cea de masă se transfomă în forme ale comunicării interpersonale. Instituţia devine persoană pentru a comunica de la egal la egal cu fiecare persoană în parte, posibil client sau simplu trecător. Mesajele trimise prin intermediul comunicării de masă nu mai ajung la ţintă. Ele trebuie rafinate şi alocate fiecărei persoane în parte, conform nevoilor sale specifice. Concept-cheie: “Nu mai căutam informaţia, informaţia ne găseşte pe noi”.

Revoluţia Social Media înseamnă că lumea grăbită în care trăiam până acum, începe să se grăbească şi mai tare. Scriem texte din ce în ce mai scurte, pe Twitter şi Facebook, le dăm mai departe şi primim noi mesaje. Scurtarea textelor şi viteza lor de transmitere imprimă un ritm mult mai rapid vieţii noastre. Cu toate consecinţele care decurg de aici: orizontul de dezvoltare personală nu se mai întinde pe o perioadă mare de timp, iar momentul reuşitei nu mai este plasat peste 10-15 ani, la finalul unui efort laborios. Totul trebuie obţinut acum, repede şi mai ales trebuie să fie mult (fie că este vorba de bani sau alte tipuri de gratificaţii). Ce va fi peste 20 de ani, mai vedem.

Revoluţia Social Media înseamnă facilizarea prin restrângere a limbajului. Noua platformă Social Media, Pinterest (al cărei principal limbaj este imaginea), depăşeşte în dinamică Facebook-ul şi arată un trend – vom comunica din ce în ce mai facil – după ce am scurtat textele, acum renunţăm la ele, în favoarea imaginilor (fondatorul Pinterest spune că ne întoarcem la epoca când ne exprimam prin desene pe pereţii peşterilor). Aşa cum în alte societăţi dezvoltate s-a renunţat la subtitrarea filmelor, încet-încet se va renunţa şi la comunicarea online prin intermediul textelor, pentru că presupun un efort prea mare de decodare. Comunicarea se va face mai ales prin intermediul imaginilor, iar alfabetul va deveni un privilegiu de castă. Şi va fi în engleză.

Revoluţia Social Media înseamnă, pe lângă democratizarea relaţiilor de comunicare (nu mai există monopol asupra producerii şi distribuirii informaţiei) şi democratizarea societăţii în ansamblu. Câinele de pază, care era până acum numai jurnalistul, devine multitudinea de câini de pază – fiecare scrie ce vrea, când vrea, unde vrea, deci poliţistul care a luat şpagă se va regăsi cu fotografie pe un blog, ceea ce este o nouă pârghie pentru menţinerea unui echilibru societal. Reversul medaliei este că din multitudinea de mesaje subiective vehiculate în spaţiul public, nu mai ştii care informaţie este adevărată şi care nu. La nivel macro, democratizarea societăţii, ca urmare a relaţiilor de comunicare stabilite prin Social Media s-a văzut prin Revoluţia din Egipt, începută pe Facebook, cea din Republica Moldova (începută pe Twitter) etc. Social Media permite fiecărei persoane să-şi contruiască o voce care va fi auzită şi permite strângerea acestor voci într-o comunitate. Rezultatele pot fi schimbări radicale la nivel societal – revoluţii.

În cel fel social media influenţează mass media şi invers?

Aşa cum am spus şi mai devreme, Social Media marchează trecerea de la comunicarea de masă, la comunicarea interpersonală. Jurnalistul trebuie să considere fiecare cititor în parte, un interlocutor de-al său. Unul dintre conceptele-cheie ale Social Media, user generated content, înseamnă că cititorii de presă devin vectori de retransmitere a mesajului în forme variate pe care nu le mai controlează nimeni. Transmiterea informaţiei de către jurnalist către public nu mai înseamnă difuzarea clasică prin intermediul canalelor media, ci determinarea cititorilor să dea mai departe informaţia iniţială, într-o formă re-prelucrată, re-produsă, care ar putea să nu mai aibă nicio legătură cu informaţia iniţială. Informaţia trimisă de jurnalist poate fi, astfel, un punct de plecare pentru o informaţie produsă şi distribuită de cititorul său. Mai importantă decât transmiterea informaţiei este conversaţia. O informaţie care nu naşte o conversaţie în Social Media nu există, pentru că simpla transmitere a ei, fără dezbateri, comentarii, redifuzări, arată că informaţia nu a ajuns la public. Atunci când publicul începe să vorbească, informaţia a ajuns la cititori. Asta înseamnă că jurnalistul trebuie să coboare din “turnul său de fildeş ” şi să considere cititorul un prieten – termen pe care l-am folosit în accepţiunea sa de pe Facebook.

Datorită social media, publicitatea ia sfârşit, în favoarea relaţiilor publice?

Este tot o consecinţă a trecerii la comunicare interpersonală şi a telefonului fără fir. Oamenii discută de la persoană la persoană, nu mai consumă mesaje adresate unor grupuri. Termenii cheie care marchează această schimbare sunt “prieten” şi “recomandare”. Mesajele Social Media se bazează pe experienţe personale, aşadar, acum, pentru decizia de achiziţie este prioritară experienţă avută cu produsul respectiv, de către un prieten. Transmisă sub formă de recomandare. Utilizatorii de Social Media resping bannerele şi mesajele publicitare clasice. Atunci când vor să cumpere un produs cer opinia altor persoane care au trăit experienţe legate de produs – pe forumuri sau întreabă un prieten, pe Facebook sau pe blog.

Ce beneficii a adus trecerea de la Web 1.0 la Web 2.0?

În primul rând ne-a eliberat de sub “tirania” webmasterului. A democratizat online-ul. În Web 2.0 oricine, fără cunoştinţe tehnice şi fără resurse materiale, îşi poate construi o platformă online prin care să-şi facă auzită vocea. Web 2.0 a făcut din fiecare utilizator de net, un producător, difuzor şi redistribuitor de informaţie. Web 2.0 a apropiat oamenii. Vorbim mai mult, dar ne şi ascultăm mai mult, ne acordăm mai multă atenţie si dăm mai departe informaţia care ne place. Acest circuit al informaţiei ne apropie, ne face sa câştigăm noi prieteni, cu fiecare persoană care intră în veriga distribuirii informaţiei.

Unul dintre cele mai importante concepte ale social media – “fundamentul platformelor on line sociale media, defineşte varietatea de tipuri de conţinut media disponibil publicului, produs, generat şi creat de către utilizatori”

User generated content este formula magică care stă la baza construirii tuturor platformelor Social Media. Un cont Social Media trebuie să permită producerea unor tipuri variate de conţinut – audio, video, text, etc, care să fie accesibil unui număr mare de persoane, iar aici termenul accesibil este foarte important, întrucât înseamnă că acele persoane trebuie să aibă posibilitatea să-şi aproprieze acel conţinut, să-l dea mai departe, să-l modifice prin comentarii şi noi unghiuri de abordare. Conceptul de sharing is caring desemnează foarte bine situaţia: fundamentul platformelor Social Media este punerea în comun a conţinutului. Un text care este numai al tău şi nu este accesibil nimănui altcuiva, decât pentru a fi citit, ca într-o vitrină, nu este un text Social Media. Un text Social Media este ca o pâine aburindă, care se împarte la toată lumea, fiecare bucăţică este dată mai departe şi fiecare şi-o tartinează după poftă, cu unt, cu miere, cu dulceaţă. Dacă mănâncă singur şi lumea se uită la el, atunci se află în web 1.0

Cum poate fi incitată şi întreţinută pe termen îndelungat „înţelepciunea mulţimilor”?

Prin punerea în comun a opiniilor care o construiesc. În Social Media, cel mai uşor este să stârneşti conversaţia. Cel mai greu este să-i dai o formă, un conţinut valoros, o evoluţie. De aceea cred ca primul pas este găsirea unei platforme unde să poată fi puse în comun ideile, valorile, conţinutul.  De exemplu, grupurile de Facebook. Apoi începe o muncă asemănătoare unui bonsai. Opiniile, ideile, valorile vor creşte şi se vor confrunta într-un mod asemănător cu naşterea şi îngrijirea unui copăcel. Membrii grupului trebuie să-şi asume sarcina tăierii frunzelor uscate, a buruienilor, a stimulării ideilor valoroase, creatoare. Este o muncă grea, pentru că de multe ori copăcelul tinde să se transforme într-o tufă de veneţia. Dar lucrul cel mai important este că fiecare membru al grupului devine proprietarul acelui copăcel (folosesc termenul ca simbol pentru idee) şi este responsabil de creşterea şi dezvoltarea sa. “Înţelepciunea mulţimilor” se perpetuează în Social Media, numai pe o schemă socialistă – atunci când fiecare este responsabil de  perpetuarea a tot ce înseamnă acest concept. Şi ca să nu folosesc termenul socialist, am să folosesc altul: ”înţelepciunea mulţimilor” poate fi perpetuată în Social Media numai pe tiparul unor comunităţi hippie.

Independenţă sau dependenţă a utilizatorilor de social media?

Aici este o problemă controversată. Social Media democratizează comunicarea. Fiecare spune ce vrea, unde vrea, când vrea. Fiecare intră în conversaţii. Fiecare întrebare cere un răspuns. Fiecare răspuns generează un alt răspuns. Care poate fi negativ – mesajele sunt subiective. Toate acestea consumă timp. Social Media fără timp se poate întoarce împotriva utilizatorului. Şi atunci – Social Media înseamnă un mare consum de timp. Şi mai sunt multe alte aspecte care ţin de psihologie: personal brandingul poate sa ducă la narcisism, orgoliile exacerbate nasc conflicte (orgoliile exacerbate sunt o trăsătură definitorie a bloggingului, de exemplu), viaţa în Social Media tinde să se suprapună peste viaţa reală şi chiar să o înlocuiască….Cineva avea status de Messenger “Mai bine merg în pădure”, ca alternativă la Social Media. Acum va găsi şi în pădure wi-fi şi va primi pe telefonul mobil mesaje de pe Twitter. Viaţa în Social Media nu mai este o viaţă adiacentă, tot aşa cum deplasarea pe patru roţi face parte din viaţa noastră, deşi stă în puterea noastră să ne deplasăm călare sau pe două picioare. Am renunţat la cal şi urcăm într-un vehicul pe patru roţi pentru că ne  îmbunătăţeşte viaţa. Dacă nu ne mai dăm jos din el, devenim obezi. Cam aşa stau lucrurile şi în Social Media. Ne face viaţa mai uşoară, dar dacă nu deschidem din când în când geamurile, ca să ne tăvălim în iarbă, vom deveni un pixel pe ecran.

Ce credeţi că va urma după generaţia „social media”?

Chiar nu ştiu. Cred că va urma o generaţie care va comunica numai prin imagini, nu va mai învăţa alfabetul aşa cum îl ştim noi şi va trăi într-o realitate potenţată (augmented reality), în care fiecare pas al vieţii va fi legat de un dispozitiv electronic. Fiecare moment al vieţii va fi legat neapărat de un dispozitiv, aşa cum mulţi dintre noi legăm plecarea în concediu sau vizitarea unui obiectiv turistic de aparatul de fotografiat. Când v-aţi dat seama că legaţi experienţele noi şi interesante de aparatul de fotografiat? La un moment-dat…Apoi am uitat cu toţii şi aparatul de fotografiat, integrat in telefon, acesta a devenit un apendice, pe care aproape nici nu îl mai observăm şi îl acţionăm reflex, ca o partea integrantă a trăirii unei experienţe noi şi interesante. Aşa va fi şi cu generaţia de după Social Media. Toate experienţele vor avea legătură cu un aparat. Şi acum întrebare: v-aţi gândit că retina şi memoria ar putea face inutil un aparat de fotografiat? Şi ar putea reda experienţele trăite într-un mod cu muuuult mai frumos decât o face un aparat de fotografiat?

Care sunt avantajele materiale care se pot obţine din blogging şi cum se poate ajunge la avantaje financiare?

Există un fel de mentalitate în blogging, conform căreia dacă vrei să câştigi bani, nu trebuie să te gândeşti la ei. Subscriu. Noica avea o cugetare în Jurnalul de Idei, pe care o reproduc din memorie: “pune un pas înaintea celuilalt, fă din paşii tăi un mers şi la un moment-dat va veni şi ea, Graţia”. Bineînţeles Noica se referea la lecturi, iar Graţia nu are nicio legătură cu banii. Totuşi această cugetare ar putea fi transpusă, chinuit, în blogging: nu te gândi la bani, scrie în fiecare zi, experienţe personale bazate pe pasiunile pe care le împărtăşesc şi alţii, fii perseverent, nu abandona chiar dacă nu citeşte nimeni la început şi dacă scrii în fiecare zi, fără pauze, un an, vor veni şi banii. Pune în fiecare zi câte un pas înaintea celuilalt, scrie zilnic articole ca şi cum ai avea o mie de cititori, fă din paşii tăi un mers, învaţă să te adaptezi la cerinţele cititorilor, comunică cu ei, împrieteneşte-te cu cât mai mulţi oameni – Social Media funcţionează pe principiul triburilor (o spune Seth Godin nu eu), adaptează-te, scrie, adaptează-te, scrie, fii de ajutor, dăruieşte mai întâi, ca să dobândeşti şi, la un moment-dat, va veni şi ea, Graţia, Vor veni banii. Te vor găsi asudat, cu mânecile suflecate, pentru că îi meriţi. Ţine minte trei cuvinte-cheie: fii perseverent, împrieteneşte-te, fii de ajutor.

Cum îţi identifici SWOT-ul personal?

Încearcă să stabileşti care sunt minusurile şi plusurile tale. Stabileşte-ţi obiective măsurabile – vreau ca numele să apară în toate blogurile şi apoi găseşte modalitatea prin care vei suplini minusurile şi vei pune în valoare plusurile.