Scriitoarea Angela Baciu a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro un interviu cu directorul Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” din Constanţa. Domnul Hasim Koc a punctat câteva dintre obiectivele, evenimentele şi acţiunile culturale organizate de la deschiderea Centrului, la 14 noiembrie 2011. Traducerea în limba română a interviului a fost asigurată de d-na Gulten Abdula:
Domnule director Hasim Koc, sunteţi Directorul Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” din Constanţa. Cand a luat fiinţă şi ce programe culturale aveţi?
Mai întâi vă mulţumesc pentru interviu. Deschiderea oficială a Centrului Cultural Turc Zunus Emre din Constanţa a avut loc la data de 14 noiembrie 2011. Pot să vă spun că în întreaga lume avem deschise asemenea centre care sunt foarte active. Toate aceste centre funcţionează sub direcţia Institutului Cultural Turc “Yunus Emre” din Ankara.
Mai întâi am deschis cursurile de învăţare a limbii turce. Apoi o altă acţiune de care au beneficiat 1000 de invitaţi, a fost în luna decembrie, anul trecut, când am sărbătorit, noi musulmanii, ziua de Asure, la Centrul de Afaceri Maritim. Apoi am deschis cursuri de artă, pictură Hüsn-ü Hat (artă caligrafică), vioară, pictură pentru copii, Arta Ebru (pictură pe apă), dansuri populare turceşti şi cursuri de osmană pentru toţi etnicii noştri şi locuitorii oraşului, iubitori de cultură turcă. Din ziua începerii activităţii, în fiecare vineri, prezentăm filme turceşti cu titrare în limba engleza sau română, care atrag atenţia constănţenilor.
La începutul lunii martie 2012, o altă acţiune a atras un număr mare de auditoriu. Este vorba de acţiunea culturală „Corifeii culturii Anatoliene”, care s-a desfăşurat pe o perioadă de două zile. În prima zi s-a prezentat filmul documentar „Zunus Emre şi Mevlana” cu titrare în limba română, iar a doua zi, în cadrul Universităţii Anbndrei Şaguna, au fost susţinute conferinţele dedicate lui Yunus Emre, Hacibektaş şi Mevlana, prefaţate de o expoziţie documentară dedicată celor trei corifei, o expoziţie de carte cu operele acestora, o expoziţie de artă a unei fetiţe din Galaţi, urmată de un recital de versuri, cântece şi dans, însoţite de imagini şi muzică. Acţiunea a fost în parteneriat cu Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa, Centrul de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură Turcă „Dunărea de Jos”din Galaţi precum şi Casa de Cultura a Sindicatelor din Galaţi. În data de 5 martie, a fost lansată cartea domnului Ibramnure din „comunitatea Musulmană din Dobrogea”.
Cu ce alte instituţii colaboraţi şi ce proiecte aţi făcut până în prezent?
Suntem deschişi pentru orice colaborare. De fapt, scopul înfiinţării Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” este în primul rând cel al dezvoltării şi promovării celor două culturi, cea turcă şi cea română. Până în prezent, în acest sens o contribuţie deosebită am realizat-o prin intermediul doamnei consul general al Turciei la Constanţa, precum şi al diplomaţilor din cadrul Consulatului General al Turciei la Constanţa. Cu această oazie doresc să le mulţumesc pentru sprijinul inestimabil pe care l-au acordat. În egală măsură colaborăm cu Prefectura Constanţa, Muftiatul din Constanţa, cele două uniuni ale comunităţilor turce şi tătare, cu Liceul internaţional, precum şi cu alte instituţii de cultură şi educaţie. Cu unele dintre ele deja am realizat acţiuni comune, cu altele urmează să realizăm evenimente. În acest sens, o preocupare a noastră este cea de a contacta şi misiunile culturale străine aflate la Constanţa, pentru a organiza pe viitor alte acţiuni comune..
Nu pot să nu amintesc o acţiune deosebită pe care am desfăşurat-o la Univesitatea Andrei Şaguna din Constanţa, cu tema” Corifeii Culturii Anatoliene”, în colaborare cu asociaţii şi instituţii culturale din afara oraşului. Acţiunea a constat dintr-o conferinţă, expoziţie de carte documentară şi plastică, precum şi dintr-un program artistic. La fel, trebuie să amintesc şi acţiunea de mare succes de la Centrul de Afaceri Maritime, care a găzduit o altă acţiune de anvergură dedicate lunii AŞURE. Desigur că, nu pot trece mai departe fără să mulţumesc Centrului de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură Turcă ”Dunărea de Jos”, precum şi Casei de Cultură a Sindicatelor din Galaţi, care au fost partenerii noştri în acţiunea din 2-3 martie 2012.
Ce aşteptări aveţi de la publicul român şi cum colaboraţi în general cu poporul român?
În acest sens pot spune că poporul român este un popor cu o cultură bogată şi doritor de cunoaştere a altor culturi, iar în cazul nostru, doritor de a cunoaşte cultura Turciei. Asta este o observaţie pe care am constatat-o din activităţile deschise la Centrul nostru Cultural.
Relaţiile dintre Turcia şi România de-a lungul timpului au dat posibilitatea de a se păstra şi de a fi recunoscute şi păstrate până astăzi valorile culturale aparţinând etnicilor noştri, valori culturale turco-musulmane. Şi nu este deloc greu să le observi, mai ales în Dobrogea, şi în special în Constanţa.
Tocmai aţi încheiat proiectul cultural „Corifeii Culturii Anatoliene”. Cum a decurs?
Acţiunea „ Corifeii Culturii Anatoliene”, trebuie să recunosc, a fost un succes. A fost prima acţiune desfăşurată de Centrul Cultural Turc Yunus Emre în afara instituţiei sale, o acţiune desfăşurată pe mai multe paliere foarte importante. Trebuie să amintesc contribuţia deosebită a doamnei Gulten Abdulla, iniţiatorul şi realizatorul conceptual al întregii acţiuni- binenţeles împreună cu noi-, celor trei colaboratori, Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa, Centrul de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură Turcă „Dunărea de Jos” din Galaţi şi Casa de Cultură a Sindicatelor din Galaţi. Cu acest prilej vreau să mulţumesc fiecărui partener în parte şi mai ales tinerilor care s-au implicat în frumosul şi scurtul program artistic.
(n.a.de la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati a participat o echipă de dansatori din Ansamblul “Estrada Copiilor” – dansul dervişilor rotitori – instructor coregraf Andreea Ignat şi un recital poetic susţinut de scriitoarea şi publicista Angela Baciu)
După mine este foarte important să poţi reaminti şi a aduce în prezent, aici, în Dobrogea, o perioadă a Anatoliei secolului 13, mesajul unor oameni care au trăit în mijlocului uni mozaic de culturi, de etnii şi religii, un mesaj de pace şi bună convieţuire, atât de necesare zilelor noastre. Faptul că aici, în Dobrocea, ca şi în România, există aproape 18 etnii diferite ca religie, cultură, obicei şi tradiţii, într-o perfectă simbioză de înţelegere, pentru mine, personal, este un model pentru întreaga lume. Într-o lume în care problemele de orice fel nasc neînţelegeri şi confruntări, România, Dobrogea este un model de convieţuire.
Ce alte proiecte mai pregăţiţi pentru 2012?
Acţiunile noastre sunt multiple şi diversificate. În curând, vom comemora memoria ostaşilor căzuţi în luptele de la Canakkale ( Dardanele), ocazie cu care vom difuza un film documentar. Am avut oaspeţi şi profesori universitari din Turcia, care au susţinut o conferinţă cu prilejul zilei de 21 martie, Echinocţiul de Primăvară, care pentru lumea turcă este o sărbătoare a primăverii, o sărbătoare a noului an. În luna aprilie împreună cu consiliul Elevilor din Constanţa vom pregăti dulciuri pe care le vom vinde, şi banii obţinuţi din vânzare vor fi donaţi celor în nevoi.
Ştiţi, la 23 aprilie, în Turcia se sărbătoreşte Ziua Copilului. Dorim să participăm la acest eveniment dedicat copiilor din Constanţa. În ultima săptămână a lunii aprile vom aduce la dorinţa multori români, formaţia de dans „Dervişii Învârtitori” pe care-i vom prezenta în oraşele Bucureşti, Constanţa şi Galaţi, formaţie care va atrage, cu siguranţă, un public numeros.
În luna mai 2012, vom avea manifestări culturale dedicate tineretului şi filmului turcesc, ocazie cu care vom aduce un solist de muzică pop dinTurcia. Vom face şi o expoziţi cu lucrările realizate la cursurile de pictură ale centrului nostru, dar şi cu cele din Turcia, cu dorinţa de a arăta publicului doritor de artă, arta plastică turcă.
În încheiere, v-aş ruga un cuvânt pentru cei ce citesc acest interviu.
Eu vă mulţumesc pentru răbdarea de a mă fi ascultat şi este cazul să precizez că numai prin cultură, prin valorile culturale ale popoarelor, oamenii se pot apropia, se pot respecta, se pot iubi şi pot convieţui în cel mai frumos mod. Şi cred că numai prin aceste căi ale frumosului putem să anihilăm probleme actuale care ne întunecă şi ne distrug viaţa, existenţa noastră.
