Joi, 23 februarie 2012, la ICR Stockholm va avea loc vernisajul expoziţiei „Isidore Isou: Romanele hipergrafice 1950-1984”. Expoziţia este deschisă în perioada 23 februarie – 13 aprilie 2012. Curator Frédéric Acquaviva. Vernisajul va cuprinde trei momente: o discuţie între Frédéric Acquaviva (curator), Jonas (J) Magnusson (scriitor) şi Gerard-Philippe Broutin (artist), un performance pornind de la filmul „Ready-made cinématographique sur Initiation à la Haute Volupté” (1970) şi improvizaţii muzicale după poeme de Isidore Isou, în interpretarea mezzosopranei Loré Lixenberg. Totodată, Institutul Cultural Român de la Stockholm va edita un catalog al expoziţiei, cu texte semnate de Frédéric Acquaviva, Gerard-Philippe Broutin, Maurice Lemaître, Cosana Nicolae, Jonas Magnusson, Roland Sabatier, precum şi o selecţie de texte de Isidore Isou. Catalogul va fi lansat pe 12 aprilie 2012.
Institutul Cultural Român de la Stockholm prezintă pentru prima oară într-o expoziţie romanele hipergrafice ale fondatorului letrismului, Isidore Isou. Este vorba de lucrări vizionare care anticipează reprezentările grafice create cu ajutorul calculatorului o jumătate de secol mai târziu. Expoziţia cuprinde cele 734 de planşe care compun romanele Les Journaux des Dieux (1950), Initiation à la Haute Volupté (1960) şi Jonas (1977-84), serigrafii, litografii şi desene originale, precum şi documente şi extrase din presa timpului.
Romanul hipergrafic este un roman care nu se foloseşte doar de cuvinte, ci integrează toate simbolurile uzuale de comunicare, deturnate de la funcţia lor iniţială pentru a produce o bulversare a prozei şi a artei narative. Astfel, romanul hipergrafic trebuie perceput ca o ”suprascriere” ce cuprinde toate alfabetele (antice, contemporane sau inventate), codurile (Morse, Braille, notele muzicale, rebusurile), semnele de comunicare, pictogramele etc. În mod profetic, Isou a prefigurat posibilităţile calculatorului şi ale internetului.
Această multi-naraţiune post-joyceană, care, privită prin prisma viziunii noastre moderne, poate părea de la distanţă o serie de bandă desenată, se folosea acum o jumătate de secol de straturi de diferite culori, plasate unul peste celălalt, precum filtrele de pe ecranele calculatoarelor. Rezultatul este de o modernitate uluitoare, ce încă poate inspira creaţii fantastice.
Poetul, artistul, economistul, scriitorul, cineastul, coregraful şi teoreticianul de origine română Isidore Isou (1925-2007) a înfiinţat în 1945 Letrismul – ultima mişcare avangardistă care a încercat să răstoarne toate sistemele existente şi care a grupat în jurul său personalităţi diferităte, precum Gabriel Pomerand, Maurice Lemaître, Gil J Wolman sau Guy Debord. Isou este autorul unei opere impresionante, în centrul căreia se află procesul de creaţie, pentru care acesta a elaborat metoda La Créatique, un veritabil sistem de înţelegere şi apropriere a mecanismului creaţiei.
Frédéric Acquaviva este artist şi compozitor experimental. În activitatea sa curatorială s-a specializat pe figurile istorice ale letrismului şi ale poeziei fonetice, consacrându-se organizării unei arhive cuprinzătoare dedicate operelor acestora. Expoziţia de la sediul ICR Stockholm este a treia expoziţie Isidore Isou coordonată de Acquaviva, care l-a cunoscut pe artistul român în 1998 şi cu care a colaborat până la dispariţia acestuia, în 2007.
Gerard-Philippe Broutin este un artist francez, letrist şi editorul romanului Jonas de Isidore Isou. Broutin s-a alăturat mişcării letriste în 1968 şi este considerat unul dintre cei mai originali artişti ai grupului.
Lore Lixenberg este o mezzosoprană britanică cunoscută pentru vocea sa caldă şi plină de inflexiuni, dar şi pentru interesul său pentru muzica contemporană.
Jonas (J) Magnusson este scriitor şi redactor al revistei literare experimentale OEI din Suedia.
