La Editura Curtea Veche Publishing, în colecţia „Profit ”, a apărut volumul „Gratuit. Viitorul unui preţ revoluţionar” de Chris Anderson, în traducerea Ruxandra Apetrei. Preţul revoluţionar – gratuitatea – a distrus unele pieţe tradiţionale, precum cea a enciclopediilor pe hârtie, dar a deschis calea unor afaceri de miliarde de dolari – precum cea a motoarelor de căutare. În plus, beneficiile informaţiilor gratuite de pe internet nu pot fi măsurate doar în dolari. Cartea de faţă dezbate o idee nouă, radicală, ce poate fi aplicată economiei globale, şi arată în ce constau beneficiile preţului revoluţionar, gratuitatea, atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinzători şi organizaţii.
În bestsellerul său revoluţionar, “Coada lung”, Chris Anderson demonstra că piaţa virtuală creează pieţe de nişă, permiţând produselor şi consumatorilor să interacţioneze aşa cum nu au mai făcut-o niciodată în trecut. În “Gratuit”, autorul susţine cu argumente convingătoare că, de multe ori, companiile obţin profituri mai mari din produsele pe care le oferă gratuit, în loc să le vândă.
Căutările pe Google sunt gratuite, la fel este şi serviciul de email al Yahoo; banii pe care îi câştigă ambele companii provin din produsele auxiliare plătite, puse în evidenţă de cele gratuite. Articolele de pe enciclopedia Wikipedia sunt în întregime gratuite, iar cheltuielile de administrare sunt acoperite doar din donaţii.
Costurile asociate economiei virtuale, aflate în plină dezvoltare, se îndreaptă vertiginos către zero, iar preţurile factorilor de producţie scad şi ele, într-un ritm nemaiîntâlnit, pe o durată de timp extrem de lungă. De exemplu, în 1961, un simplu tranzistor costa 10 dolari; în prezent, cel mai nou cip produs de Intel este format din 2 miliarde de tranzistori şi se vinde cu numai 300 de dolari (sau 0,000015 cenţi pe tranzistor) – devenind, practic, mult prea ieftin pentru a i se mai putea pune un preţ.
La fel, când vine vorba despre lungimea de bandă, puterea de procesare sau spaţiul de stocare pe hard disk, neajunsurile şi constrângerile caracteristice economiilor tradiţionale pur şi simplu nu se mai aplică.
Aceste trei instrumente sunt doar câteva dintre cele care au promovat oferirea bunurilor de orice fel în mod gratuit, o realitate economică ce merge mai departe de tehnicile de marketing sau de subvenţiile încrucişate.
„Ţinând cont de costurile de distribuţie, care tind spre valoarea zero, Chris Anderson identifică o nouă mişcare economică, relevantă pentru viitorul apropiat.” (Eric Schmidt, CEO-Google)
Chris Anderson este redactor-şef al revistei Wired. Înainte de a prelua această funcţie, a lucrat pentru publicaţia The Economist, la Londra, Hong Kong şi New York. Şi-a început cariera în redacţiile a două importante reviste de ştiinţă — Science şi Nature.
Deţine o diplomă în fizică, obţinută la Universitatea George Washington, şi a studiat mecanica cuantică şi jurnalismul ştiinţific la Universitatea Berkeley din California.
În anul 2007, Chris Anderson a apărut în Time 100, printre cei mai influenţi 100 de oameni ai anului, iar cartea sa, Coadă lungă (tradusă în limba română la Curtea Veche Publishing, în 2009), a primit premiul Gerald Loeb, fiind considerată „cea mai bună carte de afaceri a anului“.
