La începutul lunii februarie 2012, a apărut un nou număr al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române”, coordonator Afrodita Carmen Cionchin. În această ediţie Ioan-Aurel Pop şi Ion Cârja au realizat o monografie dedicată personalităţii lui Luigi Cazzavillan (1852-1903), fondatorul ziarului „Universul” (1884) şi al Şcolii Italiene „Regina Margherita” din Bucureşti. Ediţia în limba română mai cuprinde: un text semnat de profesorul Alin Mihai Gherman, intitulat „Eminescu şi literatura veche. Recitind Împărat şi proletar”; recenzii la volumul “Paulo Freire: viaţa şi opera: pentru o pedagogie a dialogului” de Paolo Vittoria, Editura Didactică şi Pedagogică, apărut în traducerea lui Daniel Mara şi a Cosminei Diana Păvăluc; o povestire semnată de Ingrid Beatrice Coman; fragmente din volumul “Românul imparţial” de Mariana Codruţ, Editura Dacia XXI;o prezentare a volumului „Renaşte în fiecare zi” de Doina Moţ şi Constanţa Marcu, Editura Brumar.
„Propunem cititorilor un nou număr al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it, ISSN Italia 2240-9645.
În februarie, ediţia română se deschide cu un excelent studiu semnat de Ioan-Aurel Pop şi Ion Cârja şi dedicat personalităţii lui Luigi Cazzavillan (1852-1903), fondatorul ziarului „Universul” (1884) şi al Şcolii Italiene „Regina Margherita” din Bucureşti. „Un italian la Bucureşti… o sintagmă care, parafrazând titlul unei producţii celebre din cinematografia italiană contemporană, filmul Un american la Roma, cu Alberto Sordi în rolul principal, poate aduce mai aproape de noi o lume şi un destin din trecutul raporturilor italo-române”.
Urmează o interesantă lectură a lui Eminescu realizată de profesorul Alin Mihai Gherman, ilustrând felul în care „limba vechilor texte primeşte în perspectiva lui Eminescu o valoare simbolică, de păstrătoare a unui mod de gândire în care simbolul şi metafora ocupau un loc central, oferind germeni ai unei înnoiri a limbajului poetic convenţional contemporan”.
În continuare, un itinerar în spaţiu şi timp care dă viaţă gândirii şi experienţelor celebrului pedagog brazilian Paulo Freire, plecând de la cartea tradusă şi prezentată de Daniel Mara, Paulo Freire: viaţa şi opera: pentru o pedagogie a dialogului, scrisă în limba italiană de profesorul Paolo Vittoria.
Apoi, din scriitura „migrantă” din Italia, o emoţionantă povestire semnată de Ingrid Beatrice Coman, urmată de o evocare a figurii materne impresionantă prin intensitatea ei genuină, în nota specifică Marianei Codruţ.
Mai departe, povestea unui poem premiat în Italia: Improvizaţii pe cifraj armonic. In memoriam Igor Stravinsky de Constantin Severin, premiat la ediţia 2011 a concursului internaţional de poezie din cadrul Bienalei de Pictură, Sculptură, Fotografie şi Poezie „Messina Città d’Arte”, fondată de artistul vizual şi scriitorul Biagio Cardia.
O altă perspectivă o aduce Renaşte în fiecare zi, o carte „altfel” scrisă de Doina Moţ şi Constanţa Marcu, apărută recent la Editura Brumar şi dedicată femeilor zilelor noastre, aflate în toate anotimpurile vârstei.
Ediţia italiană se deschide cu o recenzie de mare profunzime la cartea lui Dieter Schlesak intitulată Il farmacista di Auschwitz, cu o prefaţă de Claudio Magris, recenzie semnată de poeta Vivetta Valacca. În continuare, un studiu complex dedicat lui Cioran de filozoful Massimo Carloni.
Urmează un amplu interviu cu Emil Petru Raţiu, un intelectual militant, medic-scriitor stabilit în Italia din 1969, despre situaţia istro-românilor la început de mileniu trei şi cum poate fi dusă mai departe cauza şi limba lor, pentru a o salva de la pierire. De numele lui Emil Petru Raţiu se leagă o susţinută şi constantă activitate în slujba istro-românilor: a fondat – în 29 aprilie 1994, la Triest – Asociaţia culturală istro-română „Andrei Glavina” şi revista „Scrisore către fraţ rumeri” („Scrisoare către fraţii români”) prin care acest dialect să-şi continue existenţa, a publicat numeroase articole despre istro-români în presa din Italia, Elveţia şi România, a participat la congrese internaţionale şi a susţinut cauza istro-română la Consiliul Europei.
Filozofia în cultura contemporană şi rolul marginal pe care îl are astăzi în dezbaterile publice sunt câteva din temele dialogului dintre filozoful Ciprian Vălcan şi interlocutorul său italian, Alfonso Cariolato.
Apoi, un interesant articol despre felul în care cinematografia italiană din zilele noastre reflectă România şi în special imigraţia română din Italia. Subiectul imigraţiei revine şi în poezia lui Fabio Franzin, căreia îi urmează versurile poetei romane Lucianna Argentino.
Semnalăm, de asemenea, serata „Eminescu şi Italia” organizată de Societatea internaţională „Dante Alighieri”, filiala din Timişoara, la iniţiativa italienistei Viorica Bălteanu, eveniment la care au fost prezente personalităţi marcante din lumea culturală şi diplomatică a urbei”., a scris Afrodita Carmen Cionchin, editor coordonator.