spot_img

Expoziţia „Chopin îndrăgostit”, la MNŢR

În perioada 1 martie – 1 aprilie 2012, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Foaier, va avea loc expoziţia „Chopin îndrăgostit”, organizată de Institutul Polonez din Bucureşti, Muzeul Naţional de Etnografie din Varşovia şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 1 martie 2012, de la ora 17.00. Vor vorbi: dr. Virgil Ştefan Niţulescu – directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Maja Wawrzyk – directorul Institutului Polonez din Bucureşti şi dr. Adam Czyżewski – directorul Muzeului Naţional de Etnografie din Varşovia. După momentul de deschidere, publicul este invitat la Studioul Horia Bernea, la concertul „Influenţe naţionale în muzica lui Chopin”, susţinut de Janusz Prusinowski Trio. Curatorul expoziţiei: dr. Adam Czyżewski. Scenografia: Maria Pomianowska. Consultant ştiinţific: dr. Ewa Dahlig-Turek.

 

Expoziţia prezintă legăturile dintre muzica tradiţională şi muzica lui Fryderyk Chopin şi conţine lucrări ale artiştilor din diferite părţi ale lumii – tradiţii care par să-l fi inspirat pe compozitorul polonez. Adam Czyżewski, cel care a creat conceptul acestei expoziţii, a colaborat cu specialişti de la Institutul de Artă din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţă, printre care Ewa Dahlig-Turek sau Maria Pomianowska (care conduce ansamblul „Zespół Polski”), ea însăşi compozitor şi multiinstrumentist care popularizează în străinătate muzica lui Chopin. Printre obiectele prezentate în expoziţie se află instrumentele folosite în epocă, în zona rurală din regiunea Mazovia. Unele dintre ele, precum ţambalul, basul şi cimpoiul sunt încă folosite în muzica populară poloneză. Altele, precum suka din Biłgoraj şi Mielec sau vioara din Płock nu au supravieţuit până astăzi, dar au fost reconstituite după surse iconografice sau în baza descoperirilor arheologice, fiind prezente în cadrul expoziţiei.

O parte importantă a expoziţiei este dedicată fonogramelor care înfăţişează portretul muzical al artiştilor din Mazovia, care au învăţat să cânte ascultându-şi maeştrii, interpretând repertoriul ani la rând.

Înregistrările de arhivă, care sunt prezentate în cadrul expoziţiei, provin de la Institutul de Artă din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţă. Culegerea şi colectarea materialelor sonore ale muzicii tradiţionale poloneze a debutat încă din perioada interbelică, cele mai multe dintre înregistrări fiind distruse în timpul celui de-al doilea război mondial. Datorită eforturilor depuse de Jadwiga şi Marian Sobieski, arhivele au fost reconstituite. Între 1950 şi 1954, în timpul unei acţiuni privind culegerea de folclor muzical (Akcja Zbierania Folkloru Muzycznego), au fost înregistrate 46.000 de fonograme, multe dintre ele fiind şi astăzi folosite de către companiile de înregistrări, pentru producerea de noi discuri. Mulţumită înregistrării muzicienilor născuţi în a doua parte a secolului al XIX-lea şi în prima parte a secolului al XX-lea, avem posibilitatea de a explora sunetul epocii lui Fryderyk Chopin.

Chopin nu a fost influenţat doar de muzica mazoviană sau poloneză în general. De aceea, instrumente mult mai exotice, precum santor, kemancze şi saranga pot fi văzute în expoziţie.

Janusz Prusinowski Trio înseamnă, de fapt, patru discipoli şi continuatori ai muzicienilor de la sat, în acelaşi timp o formaţie avangardistă cu un „sound” şi un limbaj al improvizaţiei caracteristice. Îmbină muzica cu dansul, arhaicul cu modernul. Stilul uşor recognoscibil al Trio-ului încearcă să facă cunoscute cele mai importante elemente ale muzicii rurale, din centrul Poloniei. Demonstrează că muzica tradiţională a satului polonez poate fi un punct de referinţă pentru multe genuri: prin melodicitatea şi tempo-ul rubato se apropie de Chopin, improvizaţiile o fac să semene cu blues-ul şi jazz-ul, prin coloristică duce cu gândul la muzica contemporană, prin expresivitate aduce cu rock-ul.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508