Joi, 19 ianuarie 2012, ora 16:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (Bdul Dacia nr. 12, Bucureşti), va avea loc evenimentul intitulat „Amita Bhose, sora mai mare a lui Eminescu”, organizat de Editura Cununi de stele. Vor evoca opera și personalitatea Amitei Bhose: Maria Grapini, consul onorific al Republicii India, invitat special al editurii Cununi de stele; Elena Andronache, fostă studentă şi colaboratoare a Amitei Bhose; Carmen Muşat-Coman, fostă studentă, colaboratoare a Amitei Bhose, director editorial Cununi de stele; Lucian Chișu, director al Muzeului Național al Literaturii Române.
Prilejuit de împlinirea a 162 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, evenimentul dorește să creioneze portretul Amitei Bhose, prima traducătoare a poetului în spațiul asiatic, totodată exeget și critic al textelor eminesciene.
Spre întregirea portretului Amitei Bhose mărturiile celor ce au cunoscut acest mesager unic al Indiei în România vor fi completate de o miniexpoziție conținând fotografii, copii ale manuscriselor.
Amita Bhose (Calcutta,1933-Bucureşti, 1992) Îndrăgostită de opera eminesciană după ce a descoperit-o în Manualul de limba română de la Universitatea București în 1959, Amita Bhose a renunţat la tot în India – avere, soț – pentru a trăi în România, ţara unde s-a simţit acasă, ţara pe care, aşa cum afirma Zoe Dumitrescu-Buşulenga „a iubit-o mai mult decât mulţi români şi a slujit-o cu inteligenţa şi condeiul ei”. Teza sa de doctorat, cu tema Influența indiană asupra gândirii eminesciene, susţinută sub îndrumarea prof. dr. docent Zoe Dumitrescu-Buşulenga, a fost publicată cu titlul Eminescu şi India și i-a adus renumele de „a fi unul dintre cei mai avizaţi cercetători ai istoriei pătrunderii culturii indiene în spaţiul cultural european.” (George Munteanu). A făcut parte din colectivul însărcinat cu editarea operei eminesciene – ediția Perpessicius – „ceea ce i-a dat prilejul cunoașterii adâncite a poetului, a gândirii sale. Și a început să publice pagini de analiză a textelor lui antume și postume, a însemnărilor de pe manuscrise, a variantelor, cum numai puțini eminescologi au izbutit. Cu o acirbie de om de știință și cu o intuiție ascuțită a contextului, Amita Bhose a deschis un unghi de perspectivă comparatistă între spiritualitatea indiană și română, cum nu se mai întâlnise până atunci.” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga). Cercetările sale au demonstrat și că Eminescu a fost primul traducător român din limba sanscrită, Amita Bhose fiind prima persoană care, după aproape 100 de ani, a analizat, transcris și însoțit de aparatul critic cele trei caiete manuscrise ale poetului care conțineau traducerea Gramaticii sanscrite mici a lui Franz Bopp, aflate la Biblioteca Centrală Universitară din Iași.
Cu o modestie pe care doar spiritele mari o au, a considerat ca fiind o cinste faptul de a fi prima traducătoare a lui Eminescu în limba lui Tagore, bengali, cartea Eminescu: Kavita (Poezii) apărând la Calcutta în 1969. Cu aceeaşi modestie a primit, în 1972, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea lui Eminescu în bengali.
De-a lungul anilor a predat – numai în limba română – cursuri practice de bengali, sanscrită şi cursuri teoretice de civilizaţie și estetică indiană la Universitatea Bucureşti (1972-1991) și a conceput, în premieră, instrumente de lucru pentru studenți: Manual de limba bengali, Dicționar bengali-român, Manual de limba sanscrită, Dicționar de verbe sanscrit-român. A tradus în bengali literatură română – poezie contemporană, Sadoveanu, Zaharia Stancu, Ion Agârbiceanu, Marin Sorescu, piesele lui Caragiale, Mihail Sebastian au fost jucate la Calcutta în traducerea sa. A publicat în presa culturală din India ecouri ale receptării literaturii indiene în România, în special a lui Tagore. Amita Bhose a fost, de altfel, prima și singura traducătoare din bengali în română (limba maternă a lui Tagore și a Amitei Bhose) a laureatului Premiului Nobel pentru Literatură în 1913.
În presa culturală română și indiană a publicat peste 56 de traduceri din bengali în română și din română în bengali, peste 90 de articole, studii. A susţinut peste 100 de conferinţe și emisiuni radiofonice și a acordat peste 20 de interviuri despre Eminescu, literatura română şi indiană.
Operă:
Eminescu și India; Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană; Eminescu și limba sanscrită; Dialoguri cu Amita Bhose: Eminescu este magnetul care mă atrage spre România; Maree indiană: Interferențe culturale indo-române; Sărbători sezoniere din India.
Traduceri din bengali în română: Proverbe și cugetări bengaleze; Povestea prințului Sobur (basme bengaleze); Radha și Krișna, de Chandidas; Scrisori rupte, de Rabindranath Tagore; Dragostea încurcă, dragostea descurcă, de Rabindranath Tagore; Soarele din prima zi, de Rabindranath Tagore.
Traduceri din sanscrită în română: Natyasastra, tratat de artă dramatică; Căruța de lut, de Șudraka.
