Miercuri, 21 decembrie 2011, ora 18.00, la Muzeul Naţional de Artă al României (Calea Victoriei 49-53, Bucureşti), va avea loc vernisajul expoziţiei „Arta cositorului în colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României.” Publicul poate vizita expoziţia în perioada 22 decembrie 2011 – 25 martie 2012. Expoziţia este însoţită de un catalog ce repertoriază întreaga colecţie de obiecte din cositor a Muzeului Naţional de Artă al României, pe tipuri de obiect, respectând cronologia meşterilor şi atelierelor.
Expoziţia prezintă aproximativ 100 de obiecte din cositor aflate în patrimoniul secţiilor de Artă Veche Românească şi de Artă Decorativă ale MNAR – piese laice şi religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative realizate în secolele XVI – XX în ateliere din Transilvania, dar şi în centre europene din spaţiul german, elveţian, din Boemia sau Silezia.
Dacă în secolele XIV-XVI obiectele din cositor erau destul de rare şi constituiau apanajul micii aristocraţii, în secolele XVII-XVIII ele erau considerate „argintăria” clasei de mijloc a societăţii.
Până în secolul al XVI-lea au fost produse în principal obiecte funcţionale, utilitare. Odată cu dezvoltarea breslelor, la jumătatea veacului al XVI-lea, apar categorii de piese cu scop exclusiv ornamental.
Breslele au jucat un rol determinant în organizarea şi perfecţionarea meşteşugului cositoritului, iar statutele acestora reglementau, pe lângă organizarea internă, şi marcarea obiectelor. Fiecare meşter era astfel obligat să utilizeze o marcă proprie.
Pentru specialişti, mărcile constituie elemente esenţiale în identificarea nu doar a meşterului şi a centrului de producţie, ci şi a calităţii materiei prime folosite.
În expoziţie sunt prezentate obiecte reprezentative din toate tipurile existente în colecţie: pocale şi căni ceremoniale de breaslă, căni cu forme şi utilizări diverse, clondire, talere, farfurii, sfeşnice, statuete etc.
Prin formă, decor şi ornamentaţie, piesele expuse ilustrează o diversitate de stiluri şi tendinţe artistice, de la goticul târziu, la Renaşterea germană, baroc, rococo, până în secolul al XIX-lea când abundă producţia de obiecte lucrate în maniera vechilor stiluri.
Printre cele mai spectaculoase obiecte din expoziţie se numără talerul gravat datând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, realizat de meşterul Albrecht Preisseisin în celebrul atelier de la Nürnberg, sau talerul ornamental „Învierea” din secolul al XVII-lea, decorat în manieră renascentistă cu scena Învierii în partea centrală, iar pe bordură cu figuri de arhangheli purtând însemnele Patimilor, înscrise în medalioane perlate.
Alte categorii de piese remarcabile sunt: cănile de cârciumă transilvănene din secolele XVI – XVII, talerele de nuntă, dăruite de membrii breslelor tinerilor căsătoriţi, o serie de obiecte utilitare cu forme speciale, precum şi piesele decorate cu scene religioase, cu scene de vânătoare sau cu motive bahice.