La Editura Polirom, în seria dedicată laureatului Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1969, Samuel Beckett, a apărut volumul „Opere III. Molly. Malone murind. Nenumitul”, traducere de Gabriela Abăluţă, Constantin Abăluţă şi Ileana Cantuniari. „Căci degeaba îmi istorisesc poveşti, în fond n-am încetat nici o clipă să cred că sunt cel ce trăieşte viaţa, aerul, pământul, chiar în zilele bogate în mărturii contrare.” (Samuel Beckett)
„Beckett, iată unul dintre cei mai optimişti scriitori din câţi cunosc. În spatele ritmului de recviem al blasfemiilor sale, se află adevărata dragoste faţă de om. În plus, ce scrie el e adevărat: fiecare frază e scrisă ca şi când ar fi fost trăită.” (The New York Times Book Review)
„Molloy” este o carte în care «ceea ce se exprimă» încearcă să ia forma liniştitoare a unei poveşti, şi cu siguranţă nu este o poveste fericită, nu doar prin ceea ce spune, lucru care este infinit lamentabil, ci pentru că nu reuşeşte să-l spună. Acest rătăcitor, căruia îi lipsesc deja mijloacele de a rătăci, se învârteşte etern în jurul unui ţel obscur, disimulat, mărturisit, disimulat iarăşi, un ţel care are pe undeva legătură cu mama lui moartă, însă mereu pe cale de a muri, o legătură care, tocmai pentru că o abordează de la începutul cărţii, îl sorteşte să rătăcească necontenit în jurul ei, în stranietatea a ceea ce se disimulează şi nu vrea să fie arătat.” (Maurice Blanchot)
