De curând, la Editura Polirom au apărut trei noi titluri în colecţia „Biblioteca Polirom”. Este vorba despre „Colosul din Maroussi”, al zecelea volum din seria pe care Editura Polirom o dedică lui Henry Miller, „un scriitor de neegalat” (Norman Mailer); „Mândra fecioară”, o traducere inedită din opera lui Joyce Carol Oates, una dintre cele mai aclamate şi traduse scriitoare americane ale momentului şi „ Masa pisicii”, o nouă traducere din opera lui Michael Ondaatje, scriitorul cunoscut pretutindeni în lume datorită bestsellerului „Pacientul englez”.
Henry Miller, „Colosul din Maroussi”. Traducere din limba engleză şi note de Cristina Felea.
„Ce poate fi mai bine-venit decât o carte de călătorii atât de prietenoasă despre Grecia, scrisă de autorul „Tropicelor”?” (The New Republic)
”Colosul din Maroussi” este un gen aparte de jurnal de călătorie, scris în maniera foarte intensă, subiectivă şi candidă a lui Henry Miller. În 1939, resimţind ameninţarea războiului şi a retardului artistic, Miller pleacă în Grecia, la invitaţia prietenului său, scriitorul Lawrence Durrell şi, impresionat de peisajele şi de oamenii pe care îi întâlneşte pe parcursul călătoriei sale – în special de scriitorul grec George Katsimbalis, căruia i-a dedicat cartea sa –, începe să-şi aştearnă pe hârtie opiniile radicale despre război, impresiile şi transformările spirituale prin care trece zi de zi, în contact cu locuri şi oameni care îl fascinează profund. Ca orice călătorie spirituală, şi aceasta stă sub semnul epifaniei, al experienţei liminale şi al renaşterii, în care omul se regăseşte „gol ca un sălbatic”, eliberat de orice noţiuni idealiste despre Dumnezeu, credinţă şi morală.
„Colosul din Maroussi este o carte deosebită de tot ce s-a scris până acum despre Grecia. Un teritoriu iubit şi urât în acelaşi timp, cu o istorie atât de bogată, ea are privilegiul de a fi bătută cu pasul şi apoi descrisă de un scriitor înnăscut, cu o perspectivă istorică şi literară inedită.” (The New York Sun)
„Colosul din Maroussi îşi trage energia dintr-o călătorie elenă de nouă luni. În această perioadă, Miller a pregătit terenul pentru un adevărat imn adus unei culturi din care lumea încă se hrăneşte.” (The New York Times)
Joyce Carol Oates, „Mândra fecioară”. Traducere din limba engleză de Daniela Rogobete.
„O realizare extraordinară, în maniera romanelor gotice sau thriller… Tensiunea narativă ajunge să fie aproape insuportabilă.” (The Times Literary Supplement)
”Mândra fecioară” schiţează o relaţie amoroasă cu totul bizara, între Katia Spivak, o adolescentă de şaisprezece ani, şi Marcus Kidder, un bărbat ajuns la vârsta bătrâneţii. Katia îşi petrece vacanţa de vară lucrând ca bonă în casa unor bogătaşi, când îl întâlneşte pe Marcus, prolific autor de cărţi pentru copii şi pictor amator; acesta începe să-i facă o curte din ce în ce mai asiduă şi mai insinuantă, oferindu-i bani şi articole de lenjerie. Katia îl refuză la început, dar ajunge să îi pozeze pentru tablouri, unele dintre ele nuduri; se simte folosită, dar flatată de atenţia lui şi fascinată de luxul sofisticat în care trăiete artistul. Kidder insistă că are o anume misiune pentru Katia, pe care i-o va dezvălui la timpul potrivit, o misiune întunecată, de viaţă şi moarte. Însă microromanul nu expune o simplă istorie despre seducţia unei fete neştiutoare; el devine un tulburător tratat pe tema aspiraţiilor feminine şi a incapacităţii de a ne accepta propria ignoranţă.
„Ceea ce ne face să ne întoarcem pe tărâmul lui Oates este incredibilul ei talent de a transforma pagina de carte într-o fereastră ce lasă să se întrevadă ceva ce am jura că e viaţă autentică.” (The New York Times Book Review)
„Lumea lui Oates e lumea noastră: în cel mai bun caz, grosolană, în cel mai rău, ticaloasă şi… americană până în străfunduri. Dar ne întoarcem mereu la ea şi o facem din acelaşi motiv ce ne împinge să citim „Mândra fecioară” – nu fiindcă Marcus i Katya înving sau cel puţin au o revelaţie, ci fiindcă abilitatea cu care Oates îşi construieşte povestea nu se compară cu a nici unui alt scriitor. E ca şi cum ea ar avea contact direct cu mintea cititorului.” (The Washington Post)
Michael Ondaatje, „Masa pisicii”. Traducere din limba engleză de Radu Pavel Gheo.
„Masa pisicii merită toate laudele pentru frumuseţea şi poezia limbajului său. În pagini cu un ritm netulburat, atent construite, romanul îşi poartă grijuliu cititorul de la un capitol la altul; la sfârşit ai impresia că ai pierdut ceva nedefinit, că ai fi vrut ca aventura să continue.” (Sunday Telegraph)
„Masa pisicii” (2011) e povestea călătoriei a trei băieţi cu un pachebot, din Sri Lanka până în Anglia, prin Marea Indiei, Canalul Suez şi Marea Mediterană. Cei trei băieţi, Michael (povestitorul), Cassius şi Ramadhin, călătoresc fără părinţi şi sunt lăsaţi fiecare în grija unor rude sau cunoscuţi; aşa ajung să se lase pradă imaginaţiei şi să se ţină de tot felul de năzbâtii, unele cu sfârşit dramatic. Povestea lumii plutitoare ce populează pachebotul Oronsay şi a celor trei băieţi este un triumf al fanteziei, al lumii ce se poate naşte în golul dintre realitate şi ficţiune.
„Romanul lui Ondaatje ne dezvăluie în acelaşi timp povestea unei aventuri şi o meditaţie asupra puterii, a memoriei, a artei, a copilăriei şi a dragostei. Scriitura sa este atât de bine alcătuită, încât lectura lasă impresia unui joc în care, ori de câte ori ai intra, vei găsi de fiecare dată ceva nou.” (The Evening Standard)
„Un roman cum nu se poate mai echilibrat, care pendulează graţios între lumea magică a inocenţei şi melancolia experienţei.” (The Economist)
